Faţa nevăzută a lunii ianuarie

Prin tradiţie, în România nu se întîmplă mai nimic palpabil la început de an; cel mult, planuri de viitor (articolul de faţă semnalează totuşi, cu bucurie, două excepţii). Această stare de fapt, consecinţă directă a intensităţii cu care se trăieşte la noi luna anterioară (a cadourilor&sărbătorilor), este valabilă şi în sfera artelor vizuale. Artiştii şi instituţiile nu riscă o confruntare cu inerţia publicului, din care ar avea de pierdut toată lumea. Tendinţa este, fără doar şi poate, universală, dar, pe fondul unei agende modeste ca dimensiuni, situaţia poate căpăta aspectul unui vid cultural. În rîndurile de mai jos ne vom referi la „ofertele“ bucureştene ale lunii ianuarie.   Muzeele şi galeriile (cîte sînt) pot fi vizitate, conform programului, precum în orice altă perioadă. Evenimentele temporare înseamnă „aici şi acum“. Discuţia noastră porneşte de la Muzeul Naţional de Artă al României, unde sînt încă în derulare trei interesante proiecte. Pînă pe 28 martie, poate fi vizionată expoziţia de gravură japoneză din secolul al XIX-lea, Imagini ale lumii trecătoare. Autorul, Utagawa Kunisada (1786-1865), este unul dintre cei mai populari maeştri ai vremii sale, artist deosebit de prolific, desenator şi colorist redutabil. Au venit la Bucureşti şaizeci şi trei de gravuri policrome create […]