Recitiri. Şase feluri de a muri

Domnule Oprea, prin prezenta vă informăm că moartea există. Şi nu doar cum susţineţi dumneavoastră, autorul oarecum confuz şi pe alocuri inexact al acestor rînduri. Noi o cunoaştem ca atare şi vrem de la bun început să vă explicăm că aceste cuvinte nu ne aparţin doar nouă, dar ne bucurăm de tăcerea care ne-a învăţat pe această lume a oaselor să trăim şi să iubim mai mult cuvintele pe care le-am fi putut spune. Însă eram prea mici. Vă scriem acum pentru a vă explica cum că moartea nu e îmbrăcată în negru, aşa cum se cunoaşte din poveştile pe care toţi subsemnaţii le ştim. Ci în hîrtii multe, plicuri, toate agăţate între ele cu capsatorul. Ele devin o pelerină.     Dar să vă spunem cu actele, domnule Oprea. Noi le vedeam peste umăr, chiar cînd ele erau scrise pe hîrtie, cînd se lipea plicul şi le lua registratorul. Le-am văzut şi în lumina ochilor alor noştri, atunci cînd au deschis scrisoarea de la care aşteptau măcar adevărul. Adevărul despre moartea noastră. Căci am avut cea mai crudă moarte: cea despre care nu s-a putut vorbi, despre care se ştie doar cîte ceva şi restul trăieşte în imaginaţie. Adeverinţe, […]