PSD după Jos Securitatea! şi Jos Iliescu!

Puţini dintre cei care la începutul anilor ’90 strigau de mama focului şi tata apelor tulburi Jos securitatea! şi Jos Iliescu! îşi puteau închipui atunci că vor apuca ziua cînd vor privi la televizor Congresul PSD din februarie 2010, pentru alegerea unui nou preşedinte al unicului partid rămas, zice-se, de stînga. (Asta în timp ce celelalte formaţiuni politice actuale au devenit, puiate din aceeaşi generoasă matcă a FSN-ului, atotbiruitor şi atotcuprinzător, zice-se, de dreapta.) Congresul PSD a fost urmărit de toată suflarea cetăţenească şi politică românească şi nu avem cum să evităm subiectul. Contre şi vorbe multe, candidaţi şi candidate, delegaţi şi delegate din toate colţurile şi zările României, peste 1.700 de membri aduşi să propună, să candideze şi să voteze. Tot în acelaşi loc, dacă memoria nu ne joacă feste, cei peste 8.000 de delegaţi ai ţărănimii române declarau încheierea colectivizării în România (şi tot la Romexpo, preşedintele Iliescu, în iunie 1990, mulţumea minerilor pentru „curăţenia“ efectuată în Capitală). Peste ani constatăm că nu s-a încheiat nimic şi sîntem obligaţi să luăm totul de la capăt. Acum, agricultura este pe butuci şi un comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloş, ne tot cere proiecte („ajutaţi-mă să vă pot ajuta!“). Stăm […]