Mă iubeşte, nu mă iubeşte…

Dacă n-ai mai fi… e un spectacol un pic mai altfel decît cele cu care şi-a obişnuit Teatrul Foarte Mic spectatorii. Pe un text al unui autor francez, Florian Zeller, regizoarea Carmen Lorand Veştemeanu a construit un spectacol, la rîndul său, foarte francez. Adică unul în care accentul cade pe replică bine spusă, pe situaţie, şi nu pe vizual, pe mişcare şi pe plastică, în nici un caz pe violenţă de limbaj. Aş zice că e foarte bine că se mai fac şi asemenea spectacole, de factură clasică, spectacole care pun în valoare textul şi actorii (nu trupa). Textul porneşte de la o situaţie care, dramaturgic, funcţionează. Un scriitor moare într-un accident de maşină. Făcînd ordine printre lucrurile lui, soţia descoperă schiţele unei viitoare piese de teatru, din care, coroborînd conversaţii şi întîmplări din ultima perioadă a vieţii lor, deduce că soţul o înşela cu o actriţă tînără. Încearcă să afle adevărul: despre soţul ei, despre căsnicia lor, cîtă minciună a fost etc. Îşi conduce mica anchetă, îl chestionează pe prietenul cel mai bun al soţului, îşi cunoaşte „rivala“, se chinuie, află o mulţime de lucruri, pe altele şi le imaginează. Dar adevărul, se poate el, oare, afla? De fapt, […]