Trebuie să ne indignăm?

  • Recomandă articolul
OK, am înţeles, domnule Tismăneanu! E în regulă, domnule Ioan T. Morar! Aţi găsit încă un turnător al Securităţii, pe Adrian Marino, şi trebuie să luăm atitudine. Prin urmare, ce trebuie să facem? A, da, să spunem despre Marino că a fost „delator“, „turnător“, ca a avut două nume de cod, că a „acceptat misiunile Securităţii ca trimis al acesteia“. „Abject“ e cuvîntul pe care ni-l dăruiţi, domnule Pătrăşconiu, mi-l voi însuşi, cîtă precizie lingvistică! Aşa cum ziceţi dumneavoastră, aşa le spunem şi le scriem. Şi ce să mai scriem? Să nu-l mai scuzăm pe turnătorul Marino, că e „jenant“ acest tip de atitudine. Bine, facem cum ziceţi. Să nu ne comportăm ca Păunescu, Nistorescu şi Costi Rogozanu, adică să nu „apărăm un ticălos“. Bine, nu-l mai apărăm. Vreţi să-l numim „jeg“? Îl numim. „E un jeg!“. Mai departe?   Să luăm notă de următoarele fraze scrise de Vladimir Tismăneanu, pe blogul tismaneanu.wordpress.com, în data de 3 mai 2010: „E dureros să descoperi complicitatea cărturarului clujean cu forţele cele mai tenebroase ale sistemului, cu acele grupări securiste a căror ideologie era exact sinteza barocă dintre fascism şi comunism. Să fi fost de fapt această platoşă ideologică alibiul, raţionalizarea răsucită de […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.