Moartea ideologiilor în România
- 11-02-2011
- Nr. 562
-
Bedros HORASANGIAN
- Politic
- 5 Comentarii
Recentele repoziţionări ale partidelor politice din România confirmate prin decizii juridice – acte la tribunal – ne arată deja ceea ce era deja vizibil şi cu ochii închişi. Exact ceea ce am afirmat în titlul acestor aproximaţii. Dreapta şi stînga politică nu mai au relevanţă, doctrinele ideologice sînt bune doar pentrru studii academice, programele economico-sociale sînt girate de contextul financiar-politic imediat, indiferent dacă este vorba de directive de la UE, fonduri europene sau de firmane emise de FMI. Interminabilele şi desele vizite de lucru al lui Jeffrey Franks şi amestecul lui în toate cele ale vieţii economic-financiare autohtone dau un sentiment de neputinţă a clasei politice aflate la guvernare, în cap cu Traian Băsescu, de a găsi soluţii şi a gestiona cum trebuie atît afacerile dinăuntru, cît şi treburile din afară. Şandramaua politică improvizată care dă actuala majoritate parlamentară ce susţine Guvernul Emil Boc face să se perpetueze o stare de instabilitate şi insecuritate socială. Şandramaua nu are nici un fel de ideologie. Degeaba tot clamează diferite voci teoretizante ale PDL-ului aşezarea partidului în dreapta eşichierului politic. Valeriu Stoica dixit, başca ideea cu unificarea dreptei! De unde atîta dreaptă la PD-ul corcit cu fugarii de la PNL şi cîrpit […]
În România ideologiile au murit undeva la sfârşitul lui 1996. Din acel punct e doar o ceartă continuă între neocomunişti. Iar formaţiunile politice sunt doar nişte grupări oligarhice ce doresc să se detroneze una pe alta, spre a face acelaşi nimic.
Soluţia: extirparea acestei clasei politice şi penalizrea ei prin anularea masivă a tutror voturilor. Cred că ar fi primul pas spre o democraţie reală şi un semn bun că ar cam trebui să plece şi să lase pe altcineva în locul lor, adică generaţiile mai tinere.
Am citit recent pe un blog – Vitrina vietii (cumva al dvs. GBologan?) niste idei interesante despre Walter Lippmann si implicarea tinerilor in politica. Poate nu ar trebui sa deplangem moartea ideologiilor in Romania cat mai degraba moartea pragmatismului!
Articolul se pretează şi este scris în linia editorială a revistei. Desigur, multele analize din ultima vreme obosesc, majoritatea făcute fără a oferi şi soluţii. Cu ce înlocuim ideologiile? Tinerii sunt indiferenţi şi nu de puţine ori ignoranţi în ale politicii considerându-o pe aceasta doar ca un joc de putere şi de interese şi nu o percep deloc în accepţiunea ei nobilă de \” a sluji cetăţii şi binelui comun\”. Modelul lui Walter Lippmann este unul grăitor pentru mulţi, politica azi este spirit practic, să faci ce-ţi dictează conştiinţa şi mai puţin doctrina. Condamnarea comunismului trebuia făcută; ne-am numărat printre ultimele ţări din estul fost comunist care eram restante şi la acest capitol.
Pai nu a avut maestru IBD dreptate? ”Demo-aristo-monarhiceasca, Asa sa fie si asa sa se numeasca”. … Uf, vorba lui Kazantzakis, pentru toate celelalte dureri exista Iusufaki…
Stimate domn, ai reusit sa darami tot – foarte bine, numai ca la asta ne pricepem toti, asa ca de ce ne plictisesti cu o analiza de bodega – ce toarna niste nume intr-un adevarat ghiveci, dar zero metoda, zero concept si zero rezultat: sunt toti facuti praf. Este Romania destructurata? Nu mai sunt clase si paturi sociale? Pai daca privim invers – cine este votat in numar mai mare in mediu rural, de tarani si de muncitori, de pensionari …etc. acela e de stanga chiar daca se autodefineste altfel. Cine este votat de clasa de mijloc …etc. Din aceasta perspectiva e ca si cum ai pretinde ca nu mai avem „nici un cel mai batran dintre noi – ca tocmai a murit!”. E harababura, nimeni nu elaboreaza acum programe si pltforme politice si nimeni nu le respecta … ce e nou? E singurul an fara alegeri.
Ce este bun? Ce punem in loc? Sunt atatia oameni onesti si de isprava in tara asta! Nu-i vede nimeni?