Lingvistica dialectică
- 12-08-2011
- Nr. 587
-
Emil IONESCU
- LINGVISTICA
- 1 Comentarii
Ca și lingvistica din alte părți ale lumii, lingvistica românească de azi este un peisaj diversificat. În acest peisaj, alături de curente care se revendică de la tradiții ilustre (în genere, istoriste), precum Școala de la Iași, Școala de la Cluj, Școala de la București, găsim grupări sau cercetători, mai mult ori mai puțin solitari, care aspiră către înnoirea descrierii sau către schimbarea unghiului din care sînt privite limba sau laturile ei. Se distinge astfel un curent al lingvisticii integrale (cu reprezentanți la Cluj și Iași), care se revendică de la personalitatea tutelară a lui Eugen Coșeriu; se disting, de asemenea, o grupare de lingvistică pragmatică, una dedicată terminologiilor etc. Dacă adăugăm la acestea și manifestările lingvisticii formale din țară și din străinătate, obținem imaginea unei științe care, dincolo de problemele ei cronice (de exemplu, lipsa informației de specialitate în bibliotecile românești), tinde către o normalitate de mult dorită. Alături de aceste grupări și curente, mai există un curent, pe care, din motive ce vor fi prezentate mai jos, îl voi numilingvistică dialectică. El este reprezentat de cercetători și universitari, unii dintre ei deja cunoscuți, alții foarte ferm angajați pe calea afirmării. Lucrările în care sînt exprimate ideile directoare ale […]
De acord cu observatia de fond, ba chiar m-am distrat copios ! Excelent articolul !
Dar am cateva remarci, de contextualizare sa zicem.
1. Gramatica Mioarei Avram este o versiune simplificata, o rescriere pentru uzul NEspecialistilor a Gramaticii Academiei (1966 ed. a IIa); nu are decat categorii descriptive traditionale, si nu are decat exemple construite ! (deci nici un fapt de limba autentic). In plus, nu are nici un fel de bibliografie !! In lipsa oricarei referiri la vreo forma atestata de limba romana, la sfarsitul lecturii iti pui intrebarea: cine anume si cand foloseste oare acest cod lingvistic, descris cu atata claritate de M.Avram ? Si ce testinonial aduce ? Aceasta lacuna FATALA a gramaticii Mioarei Avram o plaseaza exclusiv ca lucrare destinata publicului larg (altminteri f. utila pentru uz scolar, sau ca informare generala), un public care nu se duce, maniacal, sa verifice bibliografia si corpus-ul.
2. Sigur ca toata lumea stie ca la baza acestei lucrari de popularizare sta Gram Acad., marea lucrare in doua volume de care aminteam mai sus, realizata de colective coordonate de Al. Graur, secondat chiar de M. Avram si de Laura Vasiliu. Faptul de a fi facut parte din colectivul de redactare a GA nu ar fi trebuit, cred, s-o indreptateasca pe autoare ca, in versiunile de popularizare – din anii 80 – sa omita referintele bibliografice si sa recurga doar la exemple construite.
3. In anii 70 au aparut descrieri structuraliste ale limbii romane – de uz universitar – unele f. bune (de ex. P. Diaconescu, M.Manoliu-Manea, V.Gutu-Romalo, G. Pana-Dindelegan) – altele f. slabe (I. Coteanu – C. Tabarcea).
4. In anii din urma, cum cercetarea statea pe loc – ca toate celea, pe la noi – era firesc sa se reia materia gramaticii academiei, incercandu-se o SINCRONIZARE teoretica – sub conducerea acelorasi cercetatoare care au lucrat mult in paradigma structuralista. De aici confuzia metodologica pe care o scoateti in relief. De acord cu ce spuneti, dar nu uitati ca profesorii de limba romana aveau nevoie de o gramatica innoita conceptual si in acelasi timp \”digerata\” ca metalimbaj pentru a putea fi aplicata \”automat\” – dogmatic chiar, dupa cate am auzit. In incercarea de a face o lucrare pentru formarea profesorilor din inv. sec. au iesit aceste lucrari !!!
5. O alta nedumerire. Ce rost are discutia despre lucrari care circula doar pentru specialisti ? Pentru ca e clar ca problematica adjunctilor sau a functiei de subiect nu intereseaza chiar pe oricine.
In fine, daca mi se permite o sugestie:
– Discutati si despre noua gramatica GALR I, II.
– Si mai interesant ar fi sa interveniti public pentru a opri aberatia de a suda pe nici de articol sau alte reguli destabilizatoare.