Diavolul se ascunde în Legea adopțiilor

Mult și cu patos s-a scris în România ultimilor douăzeci de ani despre subiectul adopțiilor internaționale din România. Articolele, de regulă, spuneau fie povestea unui copil care trăiește fericit într-o familie din Europa sau America, fie citau rapoartele critice ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European, relatînd despre copiii plecați din România și dispăruți fără urmă. Recent, Camera Deputaților (cameră decizională) a adoptat o nouă lege a adopțiilor. Vom prezenta un istoric al problemei, referindu-ne, în partea a II-a a articolului, la noile prevederi din Legea adopțiilor. Nu demult, în luna iunie a acestui an, ProTV a demarat o campanie proadopții care a stors lacrimi și multe semnături pentru modificarea Legii adopțiilor – emoționantă, dar mai ales îngrijorătoare armonie între Guvern, televiziune și Parlament. Adopțiile internaționale au fost, ani de-a rîndul, una dintre cele mai profitabile afaceri din România de după 1989. Bazele de date cu copiii care au plecat din România în perioada 1990-1997 s-au pierdut sistematic și nu au mai rămas decît niște estimări de mii sau de zeci de mii de copii plecați din țară în acea perioadă. În 1997, Guvernul a venit cu o politică inovatoare prin care a descentralizat așa-numitele case de copii (numite, de […]