Sociologul ca om al cetăţii
Interviu cu Zoltán ROSTÁS
- 27-01-2012
- Nr. 609
-
Doina JELA
- SOCIOLOGIE
- 3 Comentarii
Zoltán Rostás este sociolog, profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, autor al unui mare număr de cărţi de istorie orală. Cele mai multe dintre volumele din ultimii ani, scoase în colaborare cu mai tineri specialişti, tind să aprofundeze o temă devenită un fel de domeniu al cărui „proprietar exclusiv“ pare să fie. Este vorba despre sociologia interbelică şi despre cel mai important reprezentant român al acesteia, Dimitrie Gusti. Un dialog despre importanţa apariţiei, la Editura Curtea Veche, a cărţii lui Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Şcoala gustiană între legionarism şi carlism. Domnule Zoltán Rostás, tot citind cărţi – editate, coordonate, supervizate de dvs. – referitoare toate, direct sau indirect, la Dimitrie Gusti şi la Şcoala Gusti, mi s-a trezit o bănuială: Gusti nu e pentru dvs. numai un sociolog, un savant, un militant social insuficient cunoscut, ci şi un model cu care vă identificaţi. Am dreptate şi, dacă da, în ce măsură? Ce vă place şi ce nu la Dimitrie Gusti? Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic de la început. În primul rînd, nu Gusti şi Şcoala Gusti m-au interesat la începutul începutului, ci o sociologie aplicată pe trecut, adică istoria socială, mai ales […]
E bine ca macar ati postat comentariul meu, chiar daca v-ati grabit sa-i adaugati un ”raspuns” din partea unui cititor indignat (aparut odata cu el). Ca un ”raspuns” din partea OC nu poate fi decat o acuzatie de legionarism, asta nu mai mira pe nimeni. Gandirea si jocurile sale binare sunt deja binecunoscute. Ma intreb ce ”raspuns” vor mai adauga acum paduretii din redactie.
Ghici ghicitoarea mea cui foloseste „latura legionara” a scolii lui Gusti! Amantilor neconsolati ai Legiunii, ca @Relu Zlataru!
Dl. ZR are o perspectiva politica (desigur corecta) in multe din judecatile sale pe care le pretinde pur stiintifice. Acest lucru se vede si din felul in care isi construieste frazele, jongland abil cu realitatea. De exemplu expresia ”această mişcare a echipelor studenţeşti regale, infiltrată de legiune”. Chiar asa? Si de mai cine? De Siguranta Statului? De NKVD? De Gestapo? Studentii orientati politic catre Legiune nu aveau acelasi drept de a participa la echipele de cercetare ca aceia orientati spre partidele zise democratice, spre rege sau spre comunism? De ce ei erau ”infiltrati” si ceilalti nu? Nu cumva o astfel de judecata si de imagine (insistent proiectata) serveste argumentului (intens repetat dar nesubstantiat faptic si documentar) ca scoala lui Gusti ar fi fost o miscare anti-Legionara? Si daca este asa, cui si de ce serveste ASTAZI ”curatarea” scolii lui Gusti de latura ei legionara si construirea unei opozitii care nu a existat? Ghici ghicitoarea mea.