SCRISORI DE LA PARIS. Călătorii pe verticală
- 23-03-2012
- Nr. 617
-
Theodor E. ULIERIU-ROSTÁS
- Rubrici
- 0 Comentarii
Să încerci să pui cap la cap niște notițe de călătorie despre un oraș atît de saturat cultural precum Parisul e o întreprindere riscantă. De la rețeaua imaginară a istoriei oficiale care-l străbate și pînă la traseele prefabricate bătute de multe milioane de turiști în fiecare an (aproximativ 28 de milioane în 2010, zic statisticile), acesta este un oraș-canon. Vizitatorul inocent sosit pentru prima dată poate fi alergat zile în șir de la o atracție la alta, luînd contact cît se poate de superficial cu țesătura urbană a orașului: Da Vinci sau Venus din Milo la Luvru, după gust, o linguriță de boemă (semipreparată) în Montmartre, o promenadă pe Champs-Élysées sau panorama de pe Turnul Eiffel, acest landmark însușit de parizienii de acum 60 de ani de dragul turiștilor. Are sens să mai scrii încă o dată despre astfel de locuri aplatizate de propriul lor renume? De la străzile repopulate de dueliști prin romanele lui Dumas și pînă la stereotipurile ironic supralicitate ale lui Woody Allen, Parisul pare să geamă de atîtea referințe culturale, fie ele mai mult sau mai puțin serioase. Evident, cele mai puțin serioase sînt cele care se văd mai repede și rezistă mai mult. Spectacolele, moda, […]