BIFURCAŢII. Cei trei R
- 06-04-2012
- Nr. 619
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 6 Comentarii
Minunată inițiativa asta cu stingerea luminii de „Ora Pămîntului“! Din beznă, Doamne, am apărut, în beznă să ne-ntoarcem! Să mai spună cineva că Ceaușescu n-a fost un vizionar. Dar, mă rog, dacă unii se simt bine așa, dacă au ei conștiința mai liniștită și somnul mai dulce, fără coșmaruri inutile, dacă așa, chinuindu-se cu becuri „economice“ care umplu locul cu o lumină puțină și rece, ca la morgă, se simt mai cetățeni, foarte bine, să fie la ei acasă. Dar de ce ne obligă pe toți să ne autoflagelăm? Povestea asta cu ecologia și cu reîntoarcerea la natură a ajuns de o stupiditate extremă. Ca să fim buni cetățeni, ar trebui să ne rușinăm că trăim confortabil și să ne întoarcem în peșteri. Mulțumesc, nu. Mă tot întreb dacă reciclatul deșeurilor are, cu adevărat, o importanță economică sau e doar încă un mijloc de a ne întări conștiința civică și, evident, un mod de a ne ocupa timpul și gîndurile. Nu sînt deloc sigur că acele containere de culori diferite – albastru, normal, pentru hîrtie, cum ne-a învățat Radu Muntean; galben pentru plastic și metal; verde pentru sticlă (Funar ar fi pus roșu) în care înghesui conștiincios ce-mi prisosește sînt și […]
… este devastator asa plin de cultura si limbi straine de context 🙂
Pentru a va calma, va recomand un subiect de gandire si nu de scarpinat pe chelie:
http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/o-faclie-de-paste-260459.html
Perfect de acord cu dl. Liviu (Ornea, nu Giosan, desigur). Vad ca nici criticii dansului cei mai acerbi nu au intervenit de data asta. Ce se-ntampla, bifurcatiile devin consensuale?
Cand dispuneți de o asemenea forță a facultății aperceptive, sigur că pătrundeți totul fără niciun efort special, „im Nu”, cum spuneau cândva nemții…
Dar noi ceștilalți ce ne facem?
E transparent ce Liviu spune si unde bate cu textul lui… Nu e nevoie de Dostoievski pentru a vedea asta, desi e o placere sa recitim… Tocmai inspre aceasta propensitate a sufletului intelectual slavo-balcanic de a-si coafa chelia bateam eu…
De acord, colectarea separata a benelor este un semn de progres al salubritații urbane!
Si totusi… Insistența pavloviană pe astfel de teme (care ar trebui sa fie la fel de subințelese ca si cele ale normelor de igienă personală) poate exaspera prin nota de disciplină militarizată pe care o sugerează – și prin indiferența metabolică fața de orice tematică non-ecologică pe care, involuntar, o semnalează. La fel ca și predicile pe teme feministe sau pe alte teme obligate ale jurnalisticii contemporane… (Mai ales ca, prin satietatea pe care o induc, astfel de exercitii de corectitudine politica a outrance pot cu usurinta atinge efectul contrar celui vizat.)
Poate că un astfel de protest a avut in vedere si dl Ornea cand s-a hotarat sa incalce aceste tabuuri, chiar cu riscul de a imprumuta ceva din atitudinea „gentlemanului cu figură reacționară” de care vorbea ‘omul din subterană’ al lui Dostoievski, atunci cand, cu jucată ingenuitate, spunea:
”Nu m-aș mira câtuși de puțin dacă în mijlocul viitoarei înțelepciuni generale ar apărea dintr-o dată un gentleman cu o figură vulgară, sau mai bine zis cu una reacționară și batjocoritoare, care și-ar pune mâinile în șold și ne-ar declara tuturor: «ei bine, domnii mei, ce-ați zice dacă toată înțelepciunea asta am arunca-o la gunoi cu o singură lovitură de picior, cu singurul scop de a trimite la dracu toți acești logaritmi și a putea trăi din nou măcar o zi după pofta inimii»…Iar aceasta din motivul cel mai ridicol cu putință, anume pentru că omului, oricine ar fi el, îi place totdeauna să acționeze așa cum vrea el, și nu așa cum îi dictează rațiunea și interesul. Propria voință liberă, propriul capriciu, fie el oricât de smintit, plăsmuirile fanteziei proprii și chiar împinse până la nebunie – tocmai acestea constituie cel mai avantajos avantaj, care nu se supune niciunei clasificări, și de care spărgându-se, toate sistemele și teoriile zboară la naiba. Omul nu are nevoie decât de o voință independentă, indiferent cât ar costa aceasta și unde ar putea ea să ducă. Ea poate fi mai avantajoasă decât orice avantaj, chiar și atunci când ne aduce o daună evidentă – deoarece ne conservă în orice caz lucrul cel mai important, cel mai prețios, − personalitatea și individualitatea noastră.”
Draga Liviu,
Cred ca azi o cam dai cu oistea-n gard!
Poate as fi mai politicos daca nu ai folosi cuvinte grele precum stupid, pestera, autoflagelare…
Cine te obliga omule bun sa stingi lumina? Poate doar constiinta atunci cand vezi ca vecinul o stinge si tu nu. E greu sa reciclezi sticle, hartie, plastic, metale? Altii o fac de zeci de ani si nu Ceausescu i-a obligat sa o faca.
Stii ca la vremea cand Ceausescu introducea aceasta forma fara fond populatia Pamantului era jumatate cat este azi? Aceasta schimbare s-a petrecut in timpul vietii noastre!
Nu tot ce Ceausescu a facut in nebunia lui trebuie aruncat la lada de gunoi… Poate la bena de reciclare 🙂
Daca ai fi scris despre solutii pentru a ne asigura ca benele sunt colectate separat si reciclarea isi urmeaza drumul pana la capat, atunci jos palaria!
Asa cum arata acum micul tau text nu e decat o expresie a acelui lasa-ma sa te las balcanic care ia la bascalie o chestiune serioasa pentru ca „nu-l prinde nimeni”! Incearca psihanaliza…