ARTE VIZUALE. Ars longa, vita brevis!

În această primăvară a anului 2012, au trecut la cele veşnice doi maeştri ai artelor vizuale din România, a căror biografie s-a suprapus parţial cu fenomenul artistic autohton contemporan: sculptorul Paul Vasilescu şi pictorulRomul Nuţiu. Creaţia lor a determinat o sumă de coordonate şi repere viabile pentru generaţii de artişti şi pentru publicul iubitor de artă. Rîndurile de faţă se doresc a fi un omagiu în cheie neconvenţională, prin care dorim să punctăm mai degrabă starea de graţie trăită în actul receptării unor opere desăvîrşite decît durerea pierderii celor cărora le-o datorăm.   Dincolo de recunoaşterea oficială, de premii şi de comenzi publice, Paul Vasilescu a contribuit substanţial la recîştigarea demnităţii figurativului. Desprinderea de canonul clasic, disocierea de realism şi accentuarea atitudinii personajelor sale sau a ipostazei definitorii a obiec­te­lor au adus în sculptura noastră o infuzie de prospeţime, generată de include­rea vi­ziunii subiective în materializarea artefactului. Relaţiile dintre figurativ şi abstract, realism şi alegoric sau convenţie şi inovaţie recomandă un artist care a refuzat constant manierismul, preferînd să rişte, păşind în zona unor frontiere pe care nu le-a sfidat totuşi niciodată. Căutările artistice şi soluţiile aparţin subtilului şi moderaţiei. Este vorba despre un simţ al măsurii, tradus în proporţii, […]