BIFURCAȚII. Marcă înregistrată. În Rusia
- 11-05-2012
- Nr. 623
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 1 Comentarii
În caz că nu știți foarte precis ce înseamnă, iată (conform Wikipedia): „însemn distinctiv utilizat de un individ, organizație comercială sau altă persoană juridică pentru a identifica un produs sau serviciu în fața potențialilor consumatori și pentru a arăta că toate produsele ce o poartă provin dintr-o sursă unică, pentru a face distincția între produsele sau serviciile proprii și cele ale altor entități. O marcă comercială este o formă de proprietate intelectuală, de regulă un nume, un cuvînt, o frază, un logo, un simbol, o imagine, sau o combinație a acestor elemente. Proprietarul unei mărci înregistrate poate iniția proces pentru a preveni utilizarea neautorizată a mărcii pe care o deține“. Foarte simplu. Dar că se poate înregistra o barbă, v-ați gîndit vreodată? Cum care anume? Propria barbă. A făcut-o un oarecare domn Igor Pugaci, din Moscova, cunoscut și ca ultranaționalist, care a fondat și o societate Boroda (Barba). Aveți o poză a lui Pugaci (și a bărbii în chestie) aici: www.sluganaroda.ru/index.php?action=news&mode=news &mode=full&id=3.. Omul își zice „comandor al Ordinului de Moscova“, „prinț de Terkinsky“ (!), pretinde că barba lui e „moștenire culturală rusească“ și dă în judecată pe oricine îndrăznește să poarte una asemănătoare. L-a dat în judecată inclusiv […]
Cum „port” (am?) chiar da la douaj’daani chiar barba (pusa pa *buletin*, c-a facut unu’ d-al *lor* o gresheala), m-alatur autorului; pe *mine*, m-a facut un locotenent din Armata RSR sa-mi „las” barba: ca m-a „ras”, pe „sec”, pan’ front, cu o lama, pen’ ca nu eram „barberit proaspat”.
Shi, ajunsei acilea (pan’ Kuwait), pa unde poarta *mai tatzi*
v-o anume barba. Mai scurta, mai lunga. Brici!
Da’ *de ce nu vine*, oare, Misha, p-acilea? Shtiu, o *bine* shtiu io*: pen’ ca *nu e* vodca…
Ca, vezibine: „ori barba, ori vodca”, *chiar nu mere bine cu matematicienii*…
Shi-acuma, batrane (scriu autorelui): pana la urma, ce este Arta?
Tz-o spui *io*, chiar asha cum imi spunea, pan’ anu’ da gratzie 1978 bunu’ mieu pretin din tineretze (c-am impartzit cu el o camera chiar doi ani de facultate &-am invatzat *muuulte* despre arta, iar el, neam despre mate, -mda’, ceteam philosophie, ne „invatzam” unu’ pe altu’ despre ce mai „e” pan domeniile noastre, un baiet *minunat*, un *ungur de treaba*, dragul meu prieten , emigrat pan’ cele Americi, pre numele lui (actual) Francis Kish): ca, anume, „Arta este barba!”…
Uite: io *imi pastrez* humorul, cu toate c-am fo’ „luat la chiar shtanga”, pa vremuri (1980-1986), pan’ judetzu’ Hunedoara (ca, *doar io &-un sculptor betzivan o aveau, barba, pi vremea aia) – & tz-o spun cam asha: ca „omu face barba”. Iar aia, *rushii aia di 2 lulele*, daca *nu* intzeleg cam cine-i Misha, sa le-o *spuie altzii*!
Io itzi multzamesc pen’ ca le-ai chiar *spus-o*.
Numa’ fain,
Nea Marin