Despre interdisciplinaritate: invitaţie la dialog
Un punct de vedere pe marginea articolului „Despre acreditarea revistelor ştiinţifice din domeniile umaniste“, publicat de István Király
- 18-05-2012
- Nr. 624
-
Alexander BAUMGARTEN
- OPINII
- 2 Comentarii
Am recitit în paginile Observatorului cultural intervenţia profesorului Király István privitoare la modurile de concepere de către Comisia de Ştiinţe Umaniste a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice a criteriilor de clasificare ale revistelor, editurilor şi colecţiilor din România, formulată de domnia sa sub forma unei scrisori adresate MECTS. Întrucît plăcerea dialogului, dublată de un sentiment natural de datorie a clarificării circumstanţelor în faţa comunităţii academice implicate în această clasificare, mă îndeamnă să îi adresez un răspuns public, voi trece la reformularea succintă a poziţiilor noastre, pentru a putea judeca întreaga problemă. Implicit, intervenţia de faţă are loc într-un moment în care tensiunea politică actuală poate asimila orice schimb de replici ca fiind unul cu angajament politic; îmi invit partenerul de dialog, din acest motiv şi cu toată seriozitatea, să admită că schimbul nostru de argumente raţionale nu are nici implicaţie, nici susţinere politică şi că el vizează onest de ambele părţi binele comunităţii noastre academice. Pentru aceasta, voi prezenta cititorilor mai întîi personajele dialogului, pentru ca oricine să poată gîndi cu simplitate şi claritate argumentele. Apoi, voi trece la expunerea şi respingerea argumentelor aduse. Profesorul Király este un distins coleg al aceleiaşi Facultăţi în care profesez, pentru a […]
Stimatul meu coleg Alexander Baumgarten rastalmaceste in intregime toate astectele scrisorii mele deschise:
– nimic din cele scrise acolo de mine nu are caracter „autohtonist” dimpotriva, scoate in evidenta contradictia de fond intre intentiile CNCS de ridicare a nivelului cercetarilor umaniste si practicile prefigurate de conceptia Procedeului propriu-zis;
– pina nu demult conformitatea cu criteriile CNATDU pt, acreditarea titlurilor stiintifice au fost au fost justificate printr-un Ordin ministerial care a avut si link pe site-ul respectiv CNCS. Acum reiese ca – deja – de fapt este vorba de o optiune din partea CNCS…
– aceasta optiune este nu numai „mecanica” automata, birocratica, dar si injostoare la adresa cercetatorilor/universitarilor caci – vrind-nevrind – are in spate presupunerea ca acestia cerceteaza si publica… in primul rind nu pentru ca au ceva a spune!, ci pt. cariera si finantare;
– cu privire REALITATILE la „alinierii” CNCS la forurile internationale si la mentalitatile lor, ajuge sa se dischida linkurile din Scrisoarea mea deschisa si care duc catre European Research Foundation/Humanities (http://www.esf.org/research-areas/humanities.html) si/sau Thomson-Reuters (RTS & HUMANITIES CITATION INDEX – HUMANITIES, MULTIDISCIPLINARY – JOURNAL LIST, unde SUB ACEASTA denumire MULTI- si NU inter-disciplinar, se afla 129 de publicatii CARE NU AR PUTEA NICICUM APLICA la inalta institutie CNCS. DAR sunt acreditate ISI… (vezi: http://ip-science.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi)
– cu privire la presupusa lipsa de argumentare si stiintificitate a celor sustinute si propuse de mine (si) in scrisoarea deschisa/petite, reproduc aici o scrisoare semnata tocmai de Profesorul Baumgarten elaborata drept raspuns la o interventie a mea cu acelasi subiect si continut fungdamental ca si cele de acum.
Iata:
Stimate domnule coleg,
Onoarea pe care ne-o faceti propunindu-ne sugestii de imbunatatire a
sistemului de evaluare a revistelor ne indeamna sa luam de fiecare data in considerare
cu cea mai mare seriozitate mesajele dumneavoastra. Problema interdisciplinaritatii
este, fara indoiala, corespondenta unui criteriu de calificare stiintifica acceptabil
international. Totusi, criteriile Comisiei de Stiinte Umaniste a CNCS nu interfereaza
direct cu interdisciplinaritatea, ci doar indirect. Motivul acestui fapt este ca sistemul
de generare a criteriilor noastre are in vedere si satisfacerea corespondenta a criteriilor
CNATDCU de promovare, unde interdisciplinaritatea nu este definita autonom. In
schimb, interdisciplinaritatea este omniprezenta in criteriile noastre si este realizabila
prin cumularea oricaror doua discipline si definirea unu spatiu de interferenta intre
ele. Totusi, pentru a nu crea o opozitie cu ideea dumneavoastra fundamentata
stiintific, va propunem sa inaintati un memoriu similar celui propus noua catre
CNATDCU, pentru a argumenta in fata comisiilor acestui consiliu necesitatea
infiintarii unui domeniu corespondent interdisciplinaritatii, pentru a putea crea si noi,
in mod similar, un spatiu adecvat distinct unui asemenea domeniu.
Cu deosebita stima,
Conf.dr. A. Baumgarten
Responsabil al Comisiei de Stiinte Umaniste al CNCS
– cu privire la orele de munca… si la completarea formularelor: Revista Philobiblon (www.philobiblon.eu si/sau http://www.philobiblon.ro) a fost obligata sa aplice in SAPTE domenii (aberatie in sine!!!) prin urmare, completarea lor a luat 70 !!! ore de munca…
In concluzie, ramin la cele sustinute si argumentate in scrisoareA deschisa si in petitie. !!!
Cu stima, Istvan Kiraly
Uite – in fine! – un articol *gandit*, un articol *argumentat*.
Pe *puncte*, adica. Shi, mda, o chiar *declar*: ca ne trebuie oleaca mai *multa* acribie.
Ma „leg”, p-acilea, de asha-numita „interdisciplinaritate”.
O idee *faina*, sa shtitzi, din care-au chiar „ieshit”, cateodata, trebshoare chiar *faine*.
E, insa un „dar”. Dar, cum se & cuvine, ne putem intreba, cum se chiar intreaba autorul, daca sub masca asta, a „interdisciplinaritatzii”, nu s-ascunde chiar *frauda*.
Ca, *ideea* vine, intotdeauna *unuia*! Nu mai multora…
Shi, io, (un Nea Marin, fireshte), am observat de *muuulte ori* cum ca, pan’ „interdisciplinare”, cam *unu’ * scrie & cam restu’ cam … semneaza.
Mda, „moda” asta nu-i *diloc noua*: ca pan’ anu’ 1981 ni se „toca” sa li facem „interdisciplinare”. Shi, desigur, se „bagau” muuultzi pi la din astea. Ca, le erea *muuult mai greu* cu una: *adica, a lor*!
Vorba cuiva, a lu’ Nea Iancu: sa fie, da’ sa le shtiu & io! Sau: sa hie, da’ sa-mi dai & mie!
Nu cumva sa credetzi cumva ca mi-s *in contra* cercetarilor inter-disciplinare care-shi *chiar merita numele*. Nici vorba. Sunt, in schimb, cu trup & cu suflet
impotriva veleitarismului, a lucrului facut da mantuiala-n numele acestei „noi” mantre – ca, mde, li se umezesc ochii unora, atuncea cand pomenesc (care-or fi aia, oare?) de
„interdisciplinaritate”…
Numa fain autorului,
Nea Marin