Referendum, cum-necum
- 19-07-2012
- Nr. 633
-
Bedros HORASANGIAN
- Politic
- 7 Comentarii
Mare gîlceavă naţională şi internaţională pentru ce se întîmplă în România. Puci, lovitură de stat, statul de drept violat, Curtea Constituţională pusă la colţ, avocatul poporului, de care cu atîta Weltschmerz se interesa Frau Merkel la Herr Băsescu – „E posibil aşa ceva, Mein Bruder?“, „ Ja, ja, nasol!“, atîtea şi multe alte mîrşăvii şi fărădelegi care au uimit mapamondul şi cancelariile occidentale. Nu mai reluăm ideile din Washington Post, FAZ şi Le Monde, atît de des invocate şi comentate cu înţelegere rabinică de Ion Cristoiu, cunoscut utecist, admirator al lui Ion Antonescu – ce să facem, ale vieţii valuri, vînturi, fripturi etc. –, ajuns avocatul poporului zis de dreapta din România. Căci asta s-a dorit, nu mersul înainte spre Europa (apud Traian Băsescu), ci restauraţia, întoarcerea, nu se precizează cît şi unde în timp (tot apud Traian Băsescu, care începe să semene cu Traian Ungureanu, altminteri, minte ageră şi verb iute). La Iaşi se doreşte violenţă, PSD-ul vrea ciocniri între grupurile de simpatizanţi sau antipatizanţi, aşa cum făceau bolşevicii, zice acelaşi preşedinte, ajuns mai nou şi vedetă TV. OK, fie, să fim cuminţi, că ne vede madam Carol, cum cu fină ironie zicea cîndva ironicul Caragiale. Tatăl. Fiul, mai […]
ILUZIA UNUI NEAM SUBLIM
La prima vedere Aceasta Pare Soluţia. Aceasta le pare unor intelectuali adunaţi într-un Grup, cenzurator mai nou, de-alte adevăruri decît ale lor, probabil Unice. Soluţia lor ar fi şi-o strigă-n gura mare, este Boicotul.
Păi nu doar asta ne-a-nvaţat ISTORIA, Capcana Ei, Capcana Lor, o-avem in gene, ” Fuga-i ruşinoasă dar e sănătoasă ” şi aşa am ajuns NOI azi, unul din cele mai brave popoare.
Atîta vreme cît vom fi incapabili să ne asumăm erorile, cît vreme nu vom avea curajul să luăm decizii, să fim Responsabili, să ştim ce vrem, să ştim cînd NU şi cînd DA şi să avem Bunul Simţ MAJORITAR s-o spunem Răspicat, cu băsescu, antonescu ponta şi şleahta, oricarea-ar fi ea, de gogomani bandiţi şi strivitori de neam şi ţară NIMIC NU SE VA SCHIMBA ÎN BINE ! NIMIC ! O vom tot bălmăji AŞTEPTÎND să vină Omul Bun şi să ne îndrume pe calea cea Bună ! Vom aştepta mult şi bine BOLUL cazînd veşnic care n-o să cadă niciodată ! .Ne vom băga capul în nisip, subt perne, subt pat, vom bea Turmentaţi DEJA pînă şi sticlele goale şi vom aştepta să treacă şi furtuna asta. După aia IAR ne vom încinge la Taifas şi Dezbateri şi tot aşa, căci aşa ne şade noua bine genetic s-o lămurim-nelămurim vorbind Mult şi Facînd mai nimic, eventual să ne văicărim, să ne plîngem, să arătăm cu degetul şi să gasim Vinovaţi la tot pasul în special pe partea cealaltă a drumului : UITE-L Domne ! ĂLA E ! EL E HOŢU ! EL E BANDITU ! Ce pot să-i fac eu, domne, că-s mic şi amărît, ca de la ‘48 încoace şi clopoţeii dilinga balanga şi zdranga cu ranga şi clopoţeii .
ILUZIA UNEI SOLUŢII DE MOALE ŞI CĂLDUŢ, fleaşcă ca o frişcă-n Soare oferită pe tavă mură-n gură de alţii, de băieţii deştepţi cu şcoli, diplome, patalamale, poziţii, posturi şi intelectuali inteligenţi pe deasupra !
Aşa a fost să fie, aşa vom ramîne dacă nu vom şti să ne luăm SINGURI inima-n dinţi şi să spunem NU ! ASUPRITORILOR !
O fi caniculă în România dar ăsta nu e un motiv suficient să ne îmbătăm criţă iar şi iar încă odată cu apă rece şi să ne furăm singuri căciula!
Ce pălăria mea ! sîntem chiar atît de incapabili, atît de tîmpiţi, atît de handicapaţi, aît de mototoi, atît de papă-lapte, chiar aşa ?!?
Poate că unii vor pricepe ceva mai mult decît doar ziua de alaltăieri, noaptea-n vis !
Poate a venit Timpul să decidem cu propriul nostru cap, pe proprii noştri umeri, cu propriul nostru creier, cu propria noastră minte, cu propriul nostru Curaj , pe propria noastră Responsabilitate. Şi dacă vom greşi, la toamnă sînt din nou alegeri, iar peste doi ani alte alegeri şi tot aşa numai greşind SINGURI vom învăţa Ceva, DE NU ! NOI vom SINGURII Responsabili de Toate Relele, chiar ale lor, căci noi le-am dat Ţara pe mînă, făcînd veşnic pe NIZNAII şi văicărindu-ne voiniceşte.
ATÎT ! Căci altceva chiar n-a mai rămas nimic !
FRUMOASE SÎNT ILUZIILE UNUI VIS DE VARĂ
Aveti mare dreptate! nu e de dreapta progresul! de aceea socialismul si comunismul au avut progrese grozave!! Le puteti evidentia in urmatorul d-voastra articol! si nu-mi imaginam ca exista reviste de cultura de dreapta si stanga!!! Doar cursul valutar nu tine cont de „stangismele” unora!!
Proprietatea, orice fel de proprietate (deci si cea intelectuala) este un lucru SFANT – chiar si atunci cand este obtinuta prin FURT, deci aveti dreptate sa va ingrijorati de perspectiva ca lui Ponta sa i se ia doctoratul obtinut cu atata truda (a lui si a negrilor care au copiat din diverse surse).
Drept bonus la toate acestea, ne oferiti si o explicatie, pe cat de simpla, pe atat de convingatoare a mecanismului psihologic al „suportarii lui Ceausescu de catre popor” – ceea ce va califica pentru un posibil doctorat in materie de istorie si filosofie politica!
Literatura ne invata ca transmiterea de mesaje contradictorii catre electorat poate atrage demiterea presedintelui cu un scor de 10 la 2 milioane. In loc sa i se dea ceva electoratului furios cu ocaziunea Referendumului, sau macar sa i se promita ca i se va da, dimpotriva, I SE IA, fie si doctoratul premierului Ponta. Cât despre amenintarea cu euroatlanticii, Silviu Brucan ar observa ca românii l-au suportat pe Ceausescu tocmai fiindca se lauda ca sfideaza supraputerile.
Sincere felicitari, umorul anihileaza tensiunile fabricate de o dreapta zapacita de inconsecventele profitabile, mereu debusolate, ale intelighentiei noastre selectionate de hatrul Plesu, al carui caracter coboara continuu in adancimile urii si dispretului fata de cei ce nu se ridica la nivelul geniilor de tip Patapievici sau macar a favoritelor lui de tip D. Crasnaru, plasata la Roma drept rasplata exemplara, cum face si Basescu.
in tabara anti-pucista nu e suficient sa o discrediteze. Faptul ca Liiceanu si Patapievici se afla in tabara lui Basescu n-are legatura cu minimalizarea pe care incercati sa o faceti, desigur constient. fata de reactiile celor obisnuiti de generatii cu democratia in Europa si SUA.
intr-o lume de incrancenati (sariti, vine dictatura, e lovitura de stat etc), articolul dvs. are un racoros bun simt si o placuta si reconfortanta ironie, cam disparuta pe meleagurile noastre (inclusv Andrei Plesu – alta data, om plin de umor – a dat in fandacsie si s-a incruntat la Petre Roman… in ultima „Dilema Veche”)
Felicitari, domnule Horasangian, ironia dvs. este ca un pahar cu apa rece + siropul de visine aferent.