Tabuuri învinse de Andrei Şerban la Iaşi
- 14-12-2012
- Nr. 654
-
Oltea ŞERBAN-PÂRÂU
- Arte
- 2 Comentarii
Primul tabu este cel legat de posibilitatea de a face operă barocă în România. Din motive diverse – fie că nu s-a sperat în succesul ei, fie că nu s-a simţit nimeni în stare să o facă –, la noi în ţară nu s-a montat pînă acum o operă barocă la această scară. Tandemul reprezentat de managerul operei ieşene Beatrice Rancea şi de regizorul Andrei Şerban a demonstrat cu premiera Indiile galante de Rameau că opera barocă poate fi chiar un succes şi încă unul de anvergură. Al doilea tabu este cel legat de imobilismul ansamblurilor noastre de operă şi balet. Acel fatalism conform căruia la noi nu se poate face nimic altceva decît fac muzicienii de obicei, adică, în acest caz, operă şi balet din epoca romantică. Cine a văzut Indiile galante ştie că, atunci cînd muzicienii sînt conduşi de o mînă fermă, de o personalitate care are o idee foarte clară de transmis publicului prin intermediul celor aflaţi pe scenă – şi pe lîngă scenă, în cazul nostru –, lucrul e mai mult decît posibil. Şi lista ar putea continua în acelaşi spirit. Se ridică acum o singură întrebare. Odată lăsată în repertoriu această producţie, fără Andrei Şerban […]
… veti putea citi in numarul urmator al revistei noastre. Colaboratoarea noastra Oltea Serban-Parau a fost la Iasi la sfirsitul saptaminii trecute, la premiera cu „Troienele”, iar cronica sa – despre spectacolul lui Andrei Serban – va fi publicata in noul numar al revistei.
În 1990, eram foarte tânăr atunci, am văzut Trilogia Antică a lui Andrei Șerban la TNB. La sfârșitul spectacolului, mi-am dat seama că Troienele va fi piesa pe care n-o voi uita niciodată. Ce rău mi-a părut când Șerban a retras drepturile de a fi reprezentată, dezamăgit de evoluția noii lumi românești…
http://despreopera.wordpress.com/2012/12/16/troienele/