„Psihanaliza există!“ Vizionarismul unui psihiatru nobelizat
Eric R. KANDEL – Psihiatrie, psihanaliză și noua biologie a minții
- 12-07-2013
- Nr. 681
-
Ileana BOTEZAT-ANTONESCU
- PSIHANALIZA
- 1 Comentarii
L-am cunoscut pe Eric Kandel în anul 2000, cu ocazia unui congres de psihiatrie desfășurat la Stockholm, unde a prezentat o comunicare despre memoria implicită și declarative și despre bazele ei moleculare, pe care le demonstrase experimental. Pentru aceste descoperiri, alături de alte contribuții fundamentale în neuroștiințe, tocmai căpătase Premiul Nobel pentru Medicină. Or, la acea dată, psihanaliza din România abia se punea pe picioare. Decalajul istoric și tehnologic, obstrucția psihanalizei și a psihoterapiei, în general prin arbitrariul deciziilor politice și chiar represive (vezi interzicerea activității facultății de psihologie și a altor instituții din domeniul educației timp de 8 ani) luate de către cuplul dictatorial ceaușist, toate acestea mă făceau să mă simt ca un copil la grădiniță față în față cu un om de știință. Mi-am învins acea stare de inferioritate și, la recepția care s-a organizat în aceeași seară pe celebra corabie a vikingilor recuperată din adîncurile mării și transformată în muzeu, am intrat în discuție cu acest omuleț care s-a dovedit a fi bonom și lipsit de orice urmă de aroganță, lucruri la care te-ai fi așteptat din partea unui premiant Nobel. M-am prezentat, i-am spus cîteva cuvinte despre psihanaliza și psihoterapia din România și l-am întrebat […]
Balansul dintre psihanaliza potentialului juvenil, osciland epileptic intre „a fi si a avea” si psihiatria geriatrica, ce trateaza paliativ scandalul batranetii si al moartii, nu va fi pus in ecuatie de neurobiologie dupa cum nici zborurile cosmice nu au depistat salasul divin.
Ca autorul cartii, in intelepciunea lui, paraseste psihanaliza e doar semnul minim al sanatatii mintale de a nu ramane ancorat in ruminatia sterila, castrata de virusul iscodirii. Dupa ani si ani de studiu probabil ca nu multa lume abandoneaza linistea domeniului propriu; Eric R. Kandel ne spune, din punctual asta de vedere, ca nu este suficient nici drogul psihiatric nici mantra psihanalitica pentru a impaca -cum spune dl. L. Boia- longevitatea cu eternitatea.
Altfel spus, scandalul metafizic al existentei, are nevoie de o permanenta rascolire iscoditoare pentru a nu cadea in absurd si a deveni insuportabil.
Felicitari d-nei Botezat-Antonescu si editurii pentru onestitatea propunerii aparitiei, oarecum in raspar cu domeniul de predilectie.