BIFURCAŢII. Modelul Mittag-Leffler
- 12-07-2013
- Nr. 681
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 2 Comentarii
Pe 7 iulie 1927 murea Gösta Mittag-Leffler, matematician suedez cu contribuţii importante în teoria funcţiilor. Poate mai importantă, însă, decît rezultatele lui a fost vocaţia de ctitor, de constructor de punţi. În 1882, a fondat revista Acta Mathematica, pe care a şi condus-o pînă la moarte. Începuturile revistei au fost posibile şi datorită banilor soţiei lui Mittag-Leffler, care provenea dintr-o familie bogată, dar au venit şi prin subscripţie publică. Azi, Acta e una dintre primele trei reviste din lume, unii o consideră prima. Multe dintre rezultatele recompensate cu medalia Fields aici au apărut. Un articol acceptat aici poate asigura cariera unui matematician, spune Cédric Villani, şi el laureat al unei medalii Fields pentru rezultate publicate în Acta. Mittag-Leffler a gîndit Acta, încă de la început, ca o revistă internaţională, menită să adune ce era mai bun în matematica timpului. Aici au publicat, chiar de la primele volume, Cantor şi Poincaré. Leffler însuşi a publicat în revista sa, în franceză. Revista a devenit celebră şi pentru că aici şi-a publicat Poincaré memoriul în care rezolva problema stabilităţii sistemului solar, problemă rămasă deschisă încă de la Newton (vor rămîne, peste un interval de timp foarte mare, laolaltă planetele care formează sistemul solar […]
http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Haret.html
Exista modele si trebuie sa vorbim despre ele:
\”One of the most outstanding performances of Henri Poincaré in the realm of mathematics is subtly and closely related to Spiru Haret. Both got resounding results in maybe the most celebrated problem of dynamics: the n-body problem, initially aimed at modelling the planetary motions in our Solar System.\”