Studiile de patrimoniu şi responsabilitatea Universităţii
- 08-01-2014
- Nr. 705
-
Florin ŢURCANU
- Actualitate
- 5 Comentarii
Anul care tocmai s-a încheiat a adus în spaţiul public românesc o noutate care nu va rămîne fără urmări: primele manifestaţii de stradă de mare amploare pentru apărarea patrimoniului cultural şi natural. Precedate, la o scară mult mai redusă, de luări de poziţie similare, ele sînt expresia unei sensibilităţi – aş zice a unei îngrijorări colective – ce s-a decantat lent, dar inevitabil, în ţara în care, de la Mănăstirea Văcăreşti la tezaurele de aur dacice din Munţii Orăştiei şi la galeriile miniere romane – fără a mai pomeni de vechi icoane, tipărituri sau case boiereşti –, nimic nu pare să fie cu adevărat la adăpost de pericolul distrugerii sau înstrăinării. Tot anul trecut, în primăvară, o polemică a izbucnit în interiorul Universităţii din Bucureşti pe marginea propunerii de constituire a unei structuri distincte consacrate studierii patrimoniului şi problematicii legate de acesta. O propunere care ar fi meritat o dezbatere reală, universitară, şi nu atacurile pigmentate cu procese de intenţie şi cu acuzaţii sordide la care a fost supusă. Dacă ne aşteptam la mai mult, se vede că ne-am înşelat. Adversarii propunerii nu au contribuit, din păcate, la ridicarea nivelului discuţiei, părînd că duc lipsă de argumente intelectuale în afară […]
http://www.ziarulmetropolis.ro/cultura-produce-mai-multi-bani-in-franta-decat-industria-auto-sau-industria-luxului/
In tzarile civilizate, conceptul de Cultural Heritage nu are aproape nimic de-a face cu bla-bla-bla-ul „aportul antropologiei, arhitecturii, istoriei artelor, dar şi al sociologiei, dreptului, ştiinţelor politice sau managementului şi geografiei turismului”. Studierea, protejarea si valorificarea item-urilor denumite Cultural Heritage se face aplicand metodele stiintzelor exacte si (poli)tehnice. Doua exemple edificatoare la noi: lucrarile devenite carte dupa finalizare ale lui Dan Mohanu – Biserica Domneasca de la Curtea de Arges si Oliviu Boldura – frescele manastirilor nord-moldovene. Sorbonica bucuresteana are si in momentul de fatza un masterat pentru „managementul conservarii si valorificarii patrimoniului cultural” – culmea! – la facultatea de adminstratie si management, de care probabil mai nimeni nu a auzit ca ar exista in alma mater fondata de Cuza. Acum catziva ani a mai fost un masterat organizat de facultatea de chimie. La ce servesc aceste cursuri de masterat in afara de asigurarea „normelor” diverselor cadre universitare – e criza mare de studenti – e greu de spus. Incercarea de splitare a facultatii de istorie a avut ca motive tot chestiuni de „norme”, fonctii si orgolii. Problema este: AU sorbonicile de toata jena (TOATE!) din rrrominika RESURSA UMANA de calitate europeana pentru o astfel de facultate. Da de unde…
Ultima bomboana pe coliva patrimoniului istoric-cultural a pus-o la finele lui 2013 plagiatorul ordinar care si-a dus fiul sa vada Sarmizegetusa tocmai in perioada de interzicere a vizitelor acolo. Si asta in conditiile in care guvernul sau NU A DAT PRACTIC NICI UN BAN in 2013 pentru cercetarile arheologice de la Sarmizegetusa.
Amarata tzara…..
Parerea mea………o asemenea facultate ar trebui sa fie o \\\\\\\”scoala de cadre\\\\\\\” pentru Ministerul Culturii si PATRIMONIULUI si ar rebui sa fie sum ambele palarii – Min Educatiei si Min Culturii
Da! Acum cred ca este momentul cel mai bun pentru asa ceva in Romania…Daca nu acum, atunci cand?
Dar mi-e frica ca va ramane doar la nivel de proiect…..
organizata sub orice forma – daca aceasta facultate nu va fi ancorata in realitate si nu va produce specialisti care sa aplice legile ci doar oameni de stiinta academici atunci tot efortul este inutil……Realism si legalitate! de aste este nevoie…..