TEATRU. Interferînd, reflectînd, testînd

În ultimii ani, în Transilvania a crescut în mod semnificativ numărul festivalurilor de teatru. Mici sau mari, tematice sau generale, locale sau internaţionale, stabilite într-un loc sau itinerante, teatrele maghiare din Transilvania pun accent pe organizarea şi extinderea evenimentelor care să sprijine spectatorii „civili“ şi breasla în contextualizarea activităţii şi a viziunii lor teatrale. Scopurile și motivaţiile acestor festivaluri sînt asemănătoare şi tot atît de complexe ca şi fenomenul în sine. Dacă dorim să descriem cîştigurile profesionale pe care le aduc aceste festivaluri, factorii de autoreprezentare – formare de public – construire de trupă sînt strîns interconectaţi.   Autoreprezentarea poate fi înţeleasă ca modul în care o instituţie culturală se prezintă, prin tot ceea ce transmite, pe scena culturală în sens larg. Pentru că un festival e compus dintr-un şir întreg de acte de comunicare, toate manifestările artistice şi organizatorice aparţin acestor activităţi de transmitere. Printre aceste manifestări, trebuie menţionate importanţa tradiţiei şi spiritualitatea fiecărui teatru – aici intrînd şi spiritul istoric, căci multe festivaluri se leagă de aniversări ale unor instituţii –, simpatiile teatrale (faţă de anumiţi colaboratori) şi reprezentarea şi promovarea propriilor producţii. În acest sens, programul unui festival are rolul de orientare ale valorilor culturale, organizatorii aleg […]