TEATRU. Martori sau martiri?
„Martiri“ de Marius von Mayenburg
- 28-03-2014
- Nr. 716
-
Oana CRISTEA GRIGORESCU
- Arte
- 0 Comentarii
O pasarelă neagră de lemn, de o parte şi de alta – publicul. Cîteva scaune prinse cu bolţuri în podea sugerează fixarea personjelor într-un unic punct de vedere, inflexibil. O piramidă de scaune, negre şi ele, e refugiul adolescentului revoltat, dar şi sugestia peisajului său sufletesc accidentat. Aceeaşi piramidă va găzdui o cruce în vîrf atunci cînd se va transforma în spaţiul unei biserici în echilibru precar. Criza religioasă a liceanului Benjamin deraiază în bigotism şi radicalism cînd hotărăşte să o elimine pe profa de biologie care-i contestă argumentele creaţioniste. Lectura Bibliei îi oferă tînărului răspunsuri de-a gata, cu care combate teoria darwinistă şi-şi justifică intolerenţa. Prietenul cu handicap, pe care Benjamin îl raliază cauzei sale, intuieşte direcţia malefică pe care o ia religia lui Benjamin şi se dezice de ea cînd radicalismul din spatele cuvintelor duce la răzbunare fanatică. Adulţii din jur – mama, profesorii – administrează nesigur gesturile de frondă ale tînărului, gesturi ce refac în mic istoria prozelitismului sectar şi a răzbunării religioase. Refuzul orei de înot, a celei de educaţie sexuală, masca de maimuţă pe care o poartă la ora de biologie sînt gesturi minore care, însă, se amplifică şi duc la încrîncenare şi radicalism. Judecarea […]