Este iminentă evacuarea Muzeului Literaturii Române? Interviu cu Ioan CRISTESCU, directorul MLR
- 11-06-2014
- Nr. 726
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Actualitate
- 2 Comentarii
Muzeul Literaturii Române din Bucureşti riscă să rămînă fără sediu. Pur şi simplu, situaţia poate duce la o mutare care să afecteze cele peste 250.000 de manuscrise şi obiecte de patrimoniu aflate în muzeu. Cum s-a ajuns aici? Ce responsabilitate are Primăria Generală a Capitalei, administratorul acestui muzeu? Luni, 9 iunie, am discutat cu Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române. Este iminentă evacuarea Muzeului Literaturii Române? În momentul acesta, am primit o păsuire de o lună şi jumătate. După o discuţie lungă, pe care am avut-o vineri, 6 iunie, la Primăria Capitalei, cu proprietarul şi cu consilierii generali, am ajuns la un compromis: demararea unor proceduri privind plata chiriei restante, în urma unor evaluări, şi votarea acestei plăţi în proxima şedinţă de Consiliu, proprietarul angajîndu-se ca, dacă primeşte chiria pe trei ani în urmă, să ne mai lase un an în clădire. Puteţi rămîne o lună şi jumătate sau un an? Termenul pentru votarea sumei pentru chirie este de o lună şi jumătate. În condiţiile în care consilierii nu vor vota suma pentru chirie, peste o lună şi jumătate vom fi în aceeaşi situaţie ca acum. Dacă se votează suma şi banii ajung la proprietar, vom mai rămîne un […]
Cu asupra de masura, e loc meritat pentru Manuscrise de-ale Poetului National la Tezaurul Muzeului de Istorie. (Amintindu-ne si de incendierea BCU in 1989, sub Iliescu, si de unele apucaturi imobiliare.) Tocmai debarasarea de Eminescu prin demersul Dilema 265 din 5 martie 1998 a indepartat masile largi populare si a dus la insularizare plapânda noastra viata intelectuala, de nu-l mai invita azi nimeni pe la televiziuni pe scriitorul român, macar la meciuri. 20 si apoi 60 participanti la protestul recent!!! E drept ca si lozincile au fost umile. Nu s-au cerut demisiile Oprescu si Manolescu, evident.
Un muzeu lipsit de minime utilitati, un proprietar neluat de nimeni in seama ani de zile, multa confuzie/ atitudini buimace, distribuirea vinovatiei inspre forurile tutelare de ieri si de azi, absurda speranta ca poate „se rezolva”…pina la…anu’…, sincer, d-le Simonca, citind interviul ai impresia lunecarii catre fictiune…
Am fost in aceasta primavara la MLR sa ma interesez despre o revista interculturala scoasa de citiva ani de niste entuziasti universitari/ masteranzi bucuresteni; am fost indrumata la „punctul de vinzare” al Muzeului, aflat in fata acestuia….Aveai impresia ca te gasesti intr-un spatiu in care au fost aruncate la intimplare reviste si carti….
Nu exista interlocutor in persoanele de acolo, complet inocente in privinta maldarelor de tiparituri care le inconjurau; am fost bucuroasa sa gasesc nu ceea ce cautam ci ceea ce nu stiam unde pot gasi( Terian,”Critica de export”, despre care Paul Cernat promitea in forumul Observatorului unui commentator ca i-o va imprumuta.( banuiesc ca nimeni nu stia de unde se poate cumpara).
Cu stima,
Alina Popescu