BIFURCAŢII. Nevoia de stînga
- 20-06-2014
- Nr. 727
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 4 Comentarii
Articolul meu, de acum două săptămîni, a stîrnit cel puţin un comentariu, care mă determină să explic mai pe îndelete felul în care văd aşezarea unora dintre actorii de pe scena noastră politică. Reiau, de fapt, ce am mai spus cu alte ocazii. O eroare în care stăruie foarte mulţi e plasarea PSD la stînga. Eroarea provine, în parte, din inerţie: PSD e identificat drept urmaş al PCR – de fapt, drept continuator al nomenclaturii şi birocraţiei de partid dinainte de 1989 –, deşi acum generaţia lui Ion Iliescu nu mai deţine puterea şi nu mai impune linia politică a partidului. Eroarea mai provine şi dintr-o insuficientă definire a termenilor. Prin „stînga“, cei mai mulţi înţeleg „comunism“, şi anume acela trăit de noi înainte de 1989. Eu prefer să înţeleg „stînga europeană“ – mai precis, aceea reprezentată de partidele social- democrate de tipul celor francez, german sau nordic (mă refer la doctrină şi la acţiunea politică deja consumată, nu la faptul că unul sau mai mulţi dintre liderii lor sînt sau au fost în solda ruşilor de la Gazprom etc.) Impresia mea este că PSD nu poate fi plasat la stînga în nici una dintre accepţiunile conturate mai […]
Nu va da de gandit faptul ca Franta, atat de penibil de „stangista”, nu prea mai voteaza stanga ?
Dar faptul ca atat fascistii lui Mussolini, cat si adeptii lui Hitler au iesit din partide socialiste nationaliste ? Acestia au inceput tot cu clasa muncitoare si cu ideile socialiste …
N-a fost suficienta experienta celor 70 de ani de comunism aparut tot din ideile socialiste (dezvoltate) ?
Nu-mi pot explica „nostalgia socialista” intr-o tara care nu a avut niciodata cu adevarat partide de stanga (pcr a fost doar o aberatie, nu un partid de stanga …) !
Nu cred că aveți dreptate. Faptul că PSD e acceptat de partidele de stînga europene nu îl face să fie cu adevărat social-democrat (cum nici faptul că liberalii noștri au intrat în grupul popular din PE nu îi face populari; sînt afilieri de conjunctură, cu motivații strict pragmatice).
Iar faptul că acum Europa votează la dreapta nu înseamnă că rolul stîngii s-a încheiat. Cu raționamentul acesta, ar fi trebuit să credem, în anii șaptezeci-optzeci, cînd stînga era la putere în multe țări, că dreapta nu mai are nimic de spus.
Eu cred că ambele direcții ideologice și politice sînt încă necesare, cu corecțiile pe care fiecare trebuie să le aducă doctrinelor inițiale. Cum spuneam în articol, în fiecare perioadă rolul uneia dintre direcții e mai apăsat, dar asta nu înseamnă că una dintre ele trebuie să dispară. Evident însă că asperitățile se pot nivela mult, ca în America, de exemplu.
Sînt încă țări în care există muncitorime și mișcare sindicală puternică, acolo lucrurile sînt chiar mai complicate. E drept că salariați sîntem toți, cu excepția patronilor. Totuși, e o diferență mare între PDG-ul unei companii, salariații unei multinaționale și muncitorii de la șaibă. Problemele specifice, nemulțumirile și interesele sînt foarte diferite.
În fine, diferența între politicile economice e dată tocmai de deosebirile ideologice – nu văd alt mod de diferențiere care să nu cadă în tehnocrație, deci în anularea rolului parlamentului și a democrației.
serioase, facute de specialisti si nu de politicieni fara nicio pregatire, aceasta este adevarata problema in Romania, nu inexistenta „stangii adevarate”;(plus justitia impotriva coruptiei!). Pe langa multe lucruri bine analizate faceti o serie de greseli si imi permit sa le enumar:
1) PSD este totusi urmasul defunctului PCR, chiar daca s-a schimbat nivelul influentei lui Iliescu (inca puternica in partid; aici se poate dezvolta subiectul pana la marimea unei carti !).
2) Acoperirea sub care „circula” PSD este aceea a politicii socialiste europene; cel putin la nivel formal aceasta-i ideologia declarata !
3) Nu mai exista traditie muncitoreasca si nici clasa muncitoare in sens traditional nici macar in tarile capitaliste din Vest ! Clasa muncitoare este acum aproape toata societatea in afara patronilor de firme si a intelectualilor (de fapt si intelectualii fac acum parte oarecum din clasa muncitoare …).
4) Compasiunea, actiunile filantropice nu au legatura cu ideile socialiste !
5) Doamne fereste, sa ne ocupam din nou de redistribuirea veniturilor, in loc sa gasim politici de creare a locurilor de munca si reducerea drastica a somajului. Asistenta sociala exista in toate statele europene chiar si in cele conduse de partide de dreapta. Ideea redistribuirii veniturilor este una dintre calamitatile societatii umane si tine strict de comunismul (in mod necesar „infect”) de care a avut parte o buna bucata din Europa si din lumea aceasta …
6) Nici in Germania, nici in Franta, ba chiar nici in tarile nordice populatia nu prea mai voteaza partidele socialiste (stanga socialista europeana este in mare regres !).
7) Succesul actualei coalitii de stanga din Romania se bazeaza pe incultura populatiei (cel putin la nivel politic) si pe manipularea grosolana care se face prin mass-media !
Dupa parerea mea ne-ar fi suficiente doua-trei partide in Romania, care sa se deosebeasca prin politicile economice si care sa lase deoparte orice fel de ideologie „suspecta” !
Excelent text !! Nu este singurul de acest nivel al autorului, dar aici se pune degetul pe rana profunda a peisajului politic romanesc in care nu ai ce alege, nici la asa zisa stanga, nici la asa zisa dreapta.