BIFURCAŢII. Cadavrul din dulap
- 20-08-2014
- Nr. 736
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 120 Comentarii
Marşul de protest organizat de oamenii lui Dan Voiculescu n-a scos în stradă foarte mulţi oameni, dar a scos suficienţi ca să dea de gîndit – mai ales că, bănuiesc, cei care au ieşit sînt doar o parte (cît de mare?) a mulţimii celor care urmăresc şi sînt convinşi de propaganda Antenelor. Cei care bagatelizează evenimentul ne spun că au ieşit nişte ramoliţi spălaţi pe creier, nişte ăia care nu sînt bunicii noştri (pentru că-i repudiem, noi, cei clarvăzători), oameni needucaţi de care ne ruşinăm, pata de pe obrazul ţării. Pe de altă parte, mulţi comentatori atrag atenţia că afacerea Voiculescu e doar una între multele care încă nu au fost judecate şi că, începutul fiind făcut, ar trebui să urmeze alte procese, unele care privesc şi adversari politici ai lui Dan Voiculescu. Ba chiar oameni de stînga, ca Vasile Ernu, Costi Rogozanu şi alţii, vorbesc deschis despre privatizările mari, embleme ale „construcţiei capitalismului“ în România, la fel de oneroase şi păgubitoare pentru stat şi contribuabil ca aceasta pentru care Dan Voiculescu a intrat la închisoare. Îi cred. Dar ei descifrează totul printr-o grilă ideologică conform căreia singurul antagonism între membrii societăţii ar rămîne cel de clasă – capitaliştii de […]
Pentru că despre aşa-zisele mesaje ale aşa-zisei Hadârcă Leontina (urbea Bălţi) s-a făcut, în paginile astea, un tapagiu cam la fel de mare ca acela din jurul scrisoricii roz a domnului Popescu-Tăriceanu, solicit Redacţiei OC permisiunea ca, săptămâna viitoare, în pofida inutilităţii, să reiau jalnica poveste, pentru restabilirea unor adevăruri.
P.S. Aştept scuze „profesor”!
Stimate domnule Ionescu,
Eu sunt student din Cernauti si as vrea sa-mi elaborez o lucrare de licenta pe tema spatiilor LO, cele introduse de domnul Ornea. Sunt acele spatii in care notiunea de sir nu are sens. Va rog mult sa-mi indrumati cercetarile in acest sens. Sunt sigur ca o astfel de teorie a multimii vide, adica a nimicului sau a multimii desarte (vezi dan Barbilian) ar fi foarte bine primita si citata (cel putin de catre domnul Ornea).
Daca nu puteti dumneavoastra, poate ma ajuta domnul profesor.
Nu am urmarit cu atentie protestele deci nu stiu amploarea lui. Poate ca acei oameni sunt afectati financiar direct de condamnarea lui Voiculescu, interese care nu pot fi facute publice, sau sunt pur si simplu platiti.
Cat despre grila ideologica, e o contradictie si nu e. Depinde din ce perspectiva privim. E complicat. Fiecare om are propriul interes, iar acesta poate depasi interesul de clasa( daca acesta exista). Dar aceasta depasire se intampla la nivel local, nu e semnificativ din punct de vedere social. Acest caz nu e diferit fata de un protest al muncitorilor impotriva inchiderii fabricii . Se porneste de la presupunerea ca un concept global va fi mereu mai puternic decat orice alt concept local in orice vecinatate, ceea ce rar se intampla, si totusi daca nu se intampla concluzionam ca acel concept global nu e atat de relevant sau global pe cat credeam. Nu mi se pare ca procentul de \\\”protestanti\\\” este semnificativ din punct de vedere social pentru a obtine o contradictie.
Cu toate astea, nu prea sunt de acord cu acel antagonism decat intr-un singur sens. Elita financiara are tot interesul sa subjuge clasa de mijloc, folosind \\\”plebea\\\” pentru a tine clasa de mijloc ocupata, si oferind locuri in elita membrilor mai elevati ai clasei de mijloc. In Statele Unite exista o vorba: \\\” Nu exista saraci, doar bogati si potential bogati\\\”. Multi nu voteaza masurile sociale in detrimentul celor \\\”de piata\\\” desi sunt in interesul lor direct, avand iluzia ca in anul urmator vor ajunge bogati. Astfel, clasa de mijloc este total dezbinata. Fiecare traieste cu iluzia ca poate ajunge in elita, fiecare isi spune \\\”Si tu poti ajunge bogat!\\\”.
Cat despre personalitatea \\\”prostentatilor\\\”, desi inclin sa fiu de acord cu \\\”tortionarii\\\” din punct de vedere principial. nu sunt de acord cu expunerea publica a acestor idei. Viata moderna e dura, unii se spala singuri pe creier ca sa suporte, si acesta categorie e mai numeroasa decat ne-ar placea.
Răspunsul anterior viza o serie de probleme mai generale, dar văd că momentan singurul lucru care vă interesează este nepoata mea…
==================================================================
Ah, Leontina!
De la Pasărea-Vis
La Pasărea-Minge-de-Foc…
Tu ai fost cândva violina
Pierdută-n abis,
Ameţită de joc.
…………………………..
Ascunde-te,
Fugi de lumina
Destinului orb
Şi fără noroc!
TELEGRAMĂ. Aştept „profesor” scuze stop. Caz contrar stop acţionez consecinţă.
Domnule Serban Foarta, va string, de asemenea, mina, cu pretuire si solidaritate. Pe cei care va (ne) cer socoteala si pe monitorii care au grija de noi, sa-i lasam in ale lor. Au destule misiuni si cauze nobile pentru care lucreaza, spre binele nostru.
… de Leontina Hadarca aveau acelasi IP ca al domnului Moroianu. Si era toamna, cind se banuieste ca incep cursurile si in Republica Moldova. Acelasi calculator. Ori domnul Moroianu a trait acea toamna la Balti, ori domnisoara Leontina Hadarca a ramas la Bucuresti, periclitindu-si trecerea examenelor prin absenta de la seminarii.
Intr-adevar, IP-urile coincid, sint identice. Acelasi IP la mesajul studentei basarabene de aseara si acelasi IP la cel de astazi al domnului Mihnea Moroianu.
Mesajele au fost scrise (ale studentei si ale domnului Moroianu) de la acelasi calculator, cu acelasi IP.
Sa nu fim rautaciosi: poate ca studenta basarabeana este o nepoata a domnului Moroianu, care a venit in vacanta la Bucuresti, si foloseste acelasi calculator.
Daca studenta se afla la Bucuresti, cu atit mai usor i-ar fi sa ne viziteze la redactie ca sa-i dam o mina de ajutor in elaborarea lucrarii universitare.
Domnule Moroianu,
ma uimiti. Nu cred ca exista nici o studenta basarabeana in discutie. Mai cititi-i o data comentariile si trageti o concluzie. Mi-ar parea rau ca o persoana echilibrata ca D-voastra sa se retraga din cauza unei fantome pretins basarabene.
Stimate domnule Mihnea Moroianu,
Am inteles ca studenta basarabeana doreste (dorea, din 2012) sa vorbeasca cu domnul Serban Foarta pentru o lucrare universitara (licenta, masterat, doctorat). Ma ofeream sa facilitez un dialog. Nu e nevoie de mesaje – un traseu intortocheat -, aveti telefonul si e-mail-ul meu, studenta basarabeana ma poate suna, cauta. Pentru a-si intregi lucrarea, colegii mei de redactie si cu mine o putem pune in legatura cu redactorii si colaboratorii nostri, cu scriitori si cu critici literari. Stim ce greu patrunde cartea romaneasca in Republica Moldova, asa ca studentii la Litere/ Filologie din Basarabia care apeleaza la redactie vor primi un sprijin in eforturile lor universitare, in documentarea trebuincioasa.
Pentru o lucrare universitara, biblioteca si contactul direct cu autorul o pot ajuta, dar si legatura cu o redactie culturala ii poate da anumite informatii.
A, daca doreste sa comenteze la articolul domnului Ornea (nu asta am inteles din mesaj): liber! spor la scris!
Redactia: suspendati pentru 72 de ore comentariile (atzi facut-o de doua ori in ultima luna – probabil din motive tehnice) ca sa datzi posibilitatea combatantilor sa se racoreasca re-devenind dialogantzi. E caldura mare peste tot (constat ca si la Timisoara!) asa ca e oarecum normala infierbantarea. Dar e pacat sa se distruga un forum de calitate intelectuala certa cum este in ultimul timp O C.
Domnule Ionescu, dumneavoastra, in calitate de CT Popescu al OC, puteti sa ne explicati cate ceva despre spatiile LO (adica acele spatii in care notiunea de sir nu are sens; bibliografie: Exista vecinatati mici? de Liviu Ornea)?
Din nou ma puneţi intr-o situaţie dificilă.
Pe de o parte, publicaţi (deşi nu în forma normală, ci ca anexă la propriul Dvs mesaj) rândurile studentei
basarabene, a căror cenzurare a fost ultima picătură a paharului nemulţumirii mele.
Pe de altă parte, ignoraţi faptul că mesajul respectiv nu se adresa d-lui Şerban Foarţă, ci participanţilor la discuţie, fiind un comentariu la avalanşa de invective adresate profesorului Paltin Ionescu, în urma dezvăluirii unui episod datând tot din 2012. (Deci d-ra Hadârcă nu avea niciun motiv să trimită acest comentariu d-lui Foarţă personal.)
Reiese că admiraţia (poate justificată) pe care i-o purtaţi Maestrului vă face să consideraţi persoana D-sale ca absolut intangibilă, chiar şi pentru chestiuni ţinând de vara lui 2012, în vreme ce injuriile la adresa muritorilor de rând (precum dl Ionescu sau subsemnatul) pot continua în “timp real” (în A.D. 2014), fără nicio cenzură şi fără speranţa vreunei reacţii din partea redacţiei.
Şi, mai general (ţinând cont de ceea ce-i scrieţi unui alt profesor universitar, cel care semnează @profesor), că folosiţi pur şi simplu un tratament inegal în funcţie de opţiunile politice ale celor două curente de opinie care se exprimă pe acest forum.
Oare n-ar fi fost mai bine să lăsaţi pur şi simplu să curgă toate aceste comentarii (cu excepţia celor licenţioase), în loc să vă asumaţi rolul de pedagog al unei clase de “elevi” care nu mai sunt copii, ci şi-au dat demult licenţe şi doctorate?
Cu atât mai mult cu cât problema care se punea NU era de a influenţa soarta alegerilor, ci de a folosi această trecătoare circumstanţă drept prilej pentru a ne cunoaşte şi a schimba argument pro şi contra într-un cerc mai mult decât intim (dacă nu socotim şi “iniţialele”, care putem paria vor dispărea fără urmă, a doua zi după alegeri) …
Mi-e a mirare apelul la devoalarea identitatii unor internauți, din partea unor cărturari despre care nu pot crede ca n-ar avea acces la înalta idee a identitatii de sine. Nu pentru Domniile Lor ci-n sprijinul ideii de susținut, amintesc ca nu Preda Marin a impus Moromeții in literatura romana. Invers a fost. Iar de s-ar fi chemat Marin Calarasu autorul, Moromeții ar fi rămas tot ceea ce este. Dupa cum, si semnat X, un poem scris de maestrul Foarta ar fi imediat recognoscibil, tot datorită stilului sau unic.
Știu ca-i veche durere – printre notorii, reputati, celebri – ciocnirea, pe net, cu anonimii. Idiosincrasie pe care o pun pe seama silei de anonimele care otrăveau viata, in RSR. Dar asta-i regula jocului pe net – c’est a prendre ou a laisser.
Apoi, stimați notorii, reputati, celebri, cind scrieti – mai ales, cind publicați – cui va adresati, nu anonimilor cititori, cu predilecție statistica? Altminteri, ati iniția corespondenta privată – ori personalizata, gen Polemica publica – doar cu cei asemenea Domniilor Voastre. Si-ati recadea in anonimatul sub zodia căruia toti se nasc.
Lupta de idei, cu argumente si-ntr-o forma măcar urbană – de nu-i mereu posibila eleganta – nu-i condiționata de datele din Cartea de Identitate, nici măcar ajutata de. In fond, daca in loc de @ profesor, ar fi aparut Ion Vasile – Fierbinți, ati fi fost de acord cu ce posta? Si-ati fi aflat mai mult despre profilul sau intelectual decit va ofereau textele sale?
Astfel, e marota pretentia de a fi contrazis cu nume si prenume, sub pretextul unei inchipuite egalitati de plano – pe care, sigur, n-o luați in calcul data fiind statura intelectuala a Domniilor Voastre.
Totuși, înțeleg grija dlui Cernat, ca Maestrul Foarta sa nu se simtă agresat pe saitul Obs.c: ce-i si din respectul fata de distinsul cărturar si poet din generația magistrilor săi; ce-i si din dorința de a-i păstra semnătura, in Obs.c, căruia-i confera deosebita prestanță. Iar stilul abrupt – frizind mirlania, deseori – al unor postatori e suplimentar motiv de-ngrijorare. Si-atunci, grija ar fi pentru apărarea civilitatii, pe forum, iar nu pentru identificarea agresorului – care poate fi si blocat, altminteri, daca nu- ntelege rigorile dialogului elevat.
Viziuni inselatoare, amintiri subiective, pasiuni vremelnice si porniri pripite, toate se sting daca ne oprim o clipa pentru a vedea, cu recunostinta, frumusetea lumii…
Ganduri senine tuturor si scuze eterne celor pe care i-am enervat inutil. Nu uitati sa zambiti, face bine!
Intr-un raspuns antologic-desi, inca, neinclus intr-un volum-
ati avut, totusi, parte si de un calambur de super-clasa:
Lumea ‘profesorului’ Dan Voiculescu vs. cea a Profesorului Dan (-Virgil) Voiculescu. Nu-i destul ?
Modesta intrebare-concluzie a dlui Ornea ramane iata, dupa o gramada de comentarii, suspendata intr-o ceata viguroasa. O multime de suspensii, bine ancorate in arheologia locala, formeaza un mediu difuz dar opac, propice conservarii unei stari de fapt profund repulsive la nivelul unei majoritati confortabile.
Speranta autorului ca ceva se poate schimba prin vot este infirmata sistematic de diminuarea jucatorilor votanti/vomanti. Este, cred, sub demnitatea aritmeticii sa mimeze ca jocul majoritatilor democratice functioneaza atunci cand majoritatea este absenta din peisaj.
Chestiunea ar fi, prin urmare, daca putem spune cu tarie ca acea majoritate invizibila este sau nu mult clamatul cadavru din dulap societatii romanesti? Daca da, poate fi el reanimat si manat in lupta? Poate cineva, extrapolandu-si cunostintele/competentele legate de trecut, sa proiecteze un viitor pentru multimea absentilor?
Dupa calculele mele, domnul Paltin, in forma sub invaluire pe care recunoaste ca a folosit-o, este acelasi cu nick-numitul “un sorisso”. Daca e asa, si cred ca da, stilul interventiilor sale a fost departe de luminozitatea presupusa de numele de scena, bruscind adesea, pe motive ideologice, nu atit dincolo de limitele curtoaziei elementare, cit ale rationalului, si parindu-i-se ca are umor in asertiuni cintarind cel mult cit o satira tzifnoasa. Vazindu-i unele ferocitati, compatibile cu “o anunita parte” a web-ului, poti gindi ca o fi vreun lup tinar si neostoit. Cu atit mai trist e totul cind, aflindu-i virsta, vezi ca inca nu s-a grijit sa isi faca din intelepciune joc si iubire.
Ca domnul Ornea il respecta ca mentor, e frumos, dar chestia cu “starea de bine” implica niste extrapolari cam problematice, care legitimeaza tangential enunturile ignobile si actiunile de intimidare de tip “bully” pe care comentatori dintr-o anumita casta le practica prin zona.
——————–
Cit despre articol, cu toata jumatatea lui umanista, apreciata de mai multa lume, il vad ca un defetism ieftin. Scrie despre o intimplare deja distantata si fara miza in raport cu niste lucruri mult mai importante ce s-au intimplat deja intre timp. Miscari mai ample si mai relevante de multime, e.g. cind a fost cu doctorul Arafat – si tot ce a urmat, au fost tratate de domnul Ornea cu o ignoranta mai adinca decit forma tonica a libertatii de spirit. Acum, ca e un final de mandat, a gasit ca poate risca fara multe volte si o vedere mai impaciuitorista in problema multimilor (cum s-a mai intimplat si in alte “topics”-uri atinse de domnia sa).
Vreo doua piruete tot a facut. O fi simplista cheia ideologica a stingii intelectuale, dar ce te faci cu levierul de dreapta al unor intelectuali care scriu in for si blog precum domnul Paltin, “un sorriso”, “profesor”, Baconschi, Turturica? Acestia ating din ipostaza auto-declamata de specie aleasa, fara sa fi trecut vreun real test “survival of the fittest”, un ridicol atit de intens incit e toxic intregului ecosistem, oricit de paraginit ar fi acesta de vremuri grele.
Apoi, gasesc nepotrivita vreo comparatie cu Mishima si vremurile lui. Nu se aplica analogia cu vreo cultura neo-bushido nici unei parti a actantilor: nici multimii presupus fanatizata, nici cavalerilor vizibil fanatici ai acestei drepte care are un factor de corelatie de cel putin 0.89 cu punctele basismului, in diferitele sale manifestari (de la cimpii si terenuri la budoare si livinguri cu perdeluta).
By the way: Basescu e identificat in imaginarul multimilor de diverse sorturi cu mai grele rele decit masurile de austeritate. Mai invocind inca si un argument rational (care ar trebui, carevasazica, sa puncteze impotriva acestei aversiuni) domnul Ornea isi joaca, mic si marunt, rolul de ignorant “elenchi”.
Chiar nu am inteles in ce zona se ingrijoreaza domnul Ornea ca va evolua ceva ce e descris ca un puroi (coace, se umfla; ca doar nu o fi vorba de aluatul de piine, caci asta ar fi intru pozitiv). Dupa primele pandante enumerate, medicina si psihologie, inteleg ca buba ar fi tot pe la popor (carevasazica aproximabil cumva ca o mahala inepta) fiindca acesta parea personajul principal in povestire. [Ca n-o fi vorba in concluzia asta de “Badea Gadea si Grecu”, optiune ce ar duce articolul intr-un derizoriu cumplit, dupa toate voltele in vint din prima parte]
—————-
Cum, necum, ce-a scris domnul Ornea, aproape la rutina, as zice, combinat cu anuntul melodramatic al iesirii din scena a domnului Paltin (altfel, nitzel cam caraghios) si multele bis-uri, carora le-a raspuns mai aparind de vreo citeva ori la rampa, forumul din subsolul articolului cred ca a atins, tot bifurcindu-se, un record absolut de postari. Not bad, after all.
Intii nu voiam sa ma bag, dar vazind cele scrise de domnul Foarta mi-am zis sa intru, fiindca aveam si eu a zice ceva pe aceeasi linie. (“Use the Sforce!”) Apoi m-am aplecat nitzel si asupra articolului domnului Ornea, ca pina la urma, multa lume l-a ignorat ori a fost laudat (cred, imi pare, zic si eu) mai mult decit merita, si uite asa ajuns aici.
Toate bune, altminteri!
Sorin Marescu
Din nou intelegeti gresit comentariul meu deoarece nu credeti ca l-am scris in mod cinstit. Este OK ca nu va este agreabil Basescu, dar asta nu inseamna sa fiti de partea celor pe care nu-i inghiteati nici inainte si nici dupa 89 … M-am referit exact la momentul in care ati inceput sa-i sprijiniti pe acestia; inca o data, antipatia fata de Basescu nu-i motiv de sustinere pentru asa-zisa stanga ! Este mult mai rau cu „astia” dupa cum am vazut si vedem inca; doar ei sunt la guvernare si incearca sa „dribleze” si justitia, nu numai economia. Eu raman cu „nick-name”, dar dvs ramaneti cu intrebarea „Neica Nimeni ?”, cu „biet profesor” si altele asemenea … Vi se pare normal ? Chiar ne-am cunoscut in tinerete si ma mir ca sunteti atat de sigur ca intelegeti corect comentariile mele; n-aveti nicio indoiala ca nu gresiti ?
Artistul…cel mai sus de orice lauda si mai jos de orice critica, ne arata tot ce-i poate Arta.
Regret retragerea dumneavoastra din rindul comentatorilor si va astept cu contributii (traduceri si texte proprii) in revista.
Mesajul doamnei Leontina Hadarca n-avea legatura cu continutul articolului domnului Ornea. Problema semnalata de doamna Hadarca se putea rezolva printr-o legatura personala directa cu domnul Foarta (eventual intermediata de redactia revistei noastre). Cunoasterea si aprofundarea operei unui scriitor nu se face prin trimiterea unor mesaje la „comentarii”, ci prin studiul la biblioteca. Am cunoscut numerosi studenti, masteranzi si doctoranzi care asa au procedat. Cu exceptia domnului Ponta, care a luat de-a gata ce au scris altii…
Iata mesajul:
Data: 26 08 2014 19:23:25 | Nume: Leontina Hadârcă
Subiect: De dincolo de Dnestr
Comentariu: Toate aceste răvaşe şi ucazuri cu iz de razoblacenie şi rassledovanie mi-amintesc faptul ca tot acum vreo două veri am încercat şi nerazumnaia de mine să intru în dialog cu Meşterul, în nădejdea obţinerii de oarece lămuriri şi poiasnenii pe marginea artei D-sale poetice, care era greu de înţeles pentru gust meu format pe slovele lui Mateevici, Vieru şi alţii ca ei. Dar a fost complet besrezultatno ‒ alesul celor nouă Deve mi-a răspuns în doi peri, nu m-a lămurit cu nimică ‒ şi s-a întors să asculte laudele plăcute urechilor D-sale. Îmi dau seama acum că am scăpat uşor, fără să mă trezesc şi demaskirovanna sau propusă pentru uvolnenie din Institut. Leontina Hadârcă, studentkă filologă, oraşul Bălţi, RM
Comentariu-mi ultim, l-am scris mai înainte ca „nick-name” (Neica Nimeni?) să-l publice pe-al său.
Aveţi dreptate, dragă domnule Şimonca: nu trebuie să-i replic acestui biet „profesor”, cam securist după maniera în care insinuează şi provocă, punând pistolu-n pieptul oricărui nebăsist. Nu ştiu să ne fi cunoscut în tinereţe, pentru că pare a nu fi fost tânăr niciodată. Ci, din capul locului, „profesor”. Dan Voiculescu e, şi el, tot „dom’ profesor”. „Dom’ profesor” (ăsta, iar nu ăla), trebuie să afle doar atât: că n-am fost niciodată membru de partid, nici înainte şi nici după ’89. – În ceea ce-i priveşte pe Iliescu şi pe subalternul său, Năstase, să facă bine să citească presa vremii (inclusiv revista „22”, încă frecventabilă atunci), dacă vrea să ştie ce cred eu despre cei doi politicieni. Sau, baremi, articolele strânse într-o carte cu titlul (a se trage aer mult în piept!) „Honorificabilitudinitatibus”. Titlul e scos din Shakespeare; „profesor”-ul, nu ştiu de unde-i scos?! Îmi pare rău că-mi pierd atâta timp cu cineva ce trebuie să afle un singur lucru despre mine: Băsescu nu mi-e agreabil…
Vă salut, domnule Şimonca.
În paranteză fie spus: dacă „profesor”-ul nu face amendă onorabilă, la timp, aş putea să-l cam acuz de calomnie!
(Pe Paltin, nu: e dincoace de bine şi dincolo de rău.)
1) Este gresit sa considerati ca intrebarea mea pentru dl Serban Foarta este necinstita daca ea reflecta o stare de fapt.
2) N-am facut niciodata afirmatii incorecte fata de autori sau comentatori; am fost cateodata mai rautacios dar numai ca raspuns la unele interventii asemanatoare impotriva mea.
3) Nu dau note nimanui, dar am afirmat ca pot evalua cu mare acuratete pe orice persoana dupa ce spune sau scrie, ceea ce este cu totul altceva (observatia cu deformatia profesionala era jumatate adevarata si jumatate gluma; am avut intr-adevar examene scrise si orale cu mii de studenti).
4) Ma intreb cum ati ajuns dvs la concluzia ca-i iau la rost pe toti, cand eu am scris doar comentarii la obiect si cinstite din punctul meu de vedere; mi-am aparat doar punctul de vedere si, repet, n-am atacat incorect pe nimeni, n-am „deformat” afirmatiile nimanui.
5) Am crezut ca OC accepta aceste comentarii cu nick-name; daca nu le mai acceptati nu voi mai scrie comentarii.
6) Din punctul meu de vedere nu are importanta numele comentatorilor, ci doar ceea ce spun, daca comentariile sunt cinstite (ale mele asa le vad, am explicat putin mai sus), de buna credinta.
7) Dvs ati citit desigur comentarii care ataca pe cei ce semneaza cu nume si prenume in mod necinstit, de aceea nu vreau sa semnez cu nume si prenume (in cazul dl Foarta, dansul a spus ca sprijina pe cei incriminati de mine, nu am inventat eu acest fapt in mod necinstit). Consider ca in stilul cu nick-name comentariile ar putea sa fie mai obiective.
8) Rolurile autor-comentatori nu sunt pe picior de egalitate (este ca un joc cu handicap). Autorii au avanajul lungimii textului si alegerea subiectului (un comentariu lung nu prea indeamna la citirea lui …), iar comentatorii doar isi exprima parerea lor (nu-i consider comentatori pe cei ce ataca fara argumente pe autori sau pe alti comentatori).
9) Nu astept intotdeauna raspuns; acesta este la alegerea celui vizat intr-un fel de comentariu. N-am cerut sa fiu luat in seama niciodata; nu-i asa, sunt doar un nick-name ? Nu am la cheremul meu pe nimeni …
10) Nu-i o problema de curaj (cum o prezentati dvs); daca as scrie un articol fiti sigur ca as semna cu numele meu. Cum am explicat mai sus nu este nici o problema de lipsa de respect.
Avand in vedere
a) Atacurile injurioase din partea unor persoane fara identitate precisa aparute pe acest forum, pentru care, in contrast cu cazul, vechi de doi ani, al d-lui Serban Foarta, nimeni nu si-a cerut niciun fel de scuze;
b) Cenzurarea mesajului, fara niciun caracter injurios, trimis de forumista Leontina Hadarca pe marginea unui episod datand tot de acum circa doi ani, in care era de asemeni implicata persoana d-lui Foarta;
c) Atmosfera generala de intolerantza si agresivitate instaurata de nume (sau mai degraba initiale) nou aparute pe acest forum,
declar ca acesta este ultimul comentariu care apare sub semnatura mea.
Un cuvant de salut ssi multumiri tuturor celor care, cu abnegatie si buna credinta, au scris si vor mai scrie pe aceasta adresa!
Ce m-as bucura, domnule @profesor, sa scrieti cu nume si prenume. Ar fi un minim respect pentru toti ceilalti care isi asuma identitatea. Vedeti, autorul articolului, scrie cu nume, este Liviu Ornea, care inregistreaza un record de comentarii cu acest articol, din toata istoria revistei „Observator cultural”. Si Liviu Ornea este primul care se expune, textul sau poate fi apreciat sau nu, dar traieste prin autorul lui, care are o identitate. Voi spune aici ca ma bucur de articolul domnului Ornea, ma bucur ca este colaboratorul nostru si ca ne trimite texte incitante, argumentate, nuantate. Dar numai domnul Ornea stie ce inseamna sa scrii, saptaminal, cu nume si prenume, intr-un mediu virtual ajuns deseori la vehementa si la tensiuni insurmontabile.
Domnul Paltin Ionescu a scris cu nume si prenume, domnul Paul Cernat – la fel. Eu scriu cu identitate.
E foarte urit si necinstit din partea dumneavoastra sa-l luati la rost pe domnul Serban Foarta – care a intervenit tot cu nume si prenume – la adapostul unui nick-name. De ce v-ar raspunde? De ce v-ar lua in seama? Cine sinteti, domnule @profesor, de tot ii luati la rost pe toti? Iar ceilalti, cu nume si prenume, trebuie sa va raspunda?! De unde ideea asta ca adapostul anonimatului va ofera treptul sa-i chestionati pe ceilalti?
Va rog respectuos, dar ferm, sa va asumati identitatea. Chiar nu putem sa fim oameni publici, cu identitati asumate, cu pozitii publice, la cheremul unui @profesor, care da note din „deformatie” profesionala!
Domnule Serban Foarta, ne-am cunoscut candva in tineretea noastra. Atunci nu erati cu acestia (tip Iliescu si cei din partidul sau) sau cu ceilalti aliati (tip Voiculescu si cei din apropierea lui securistica). Imi permit o intrebare: cand ati facut trecerea spre aceasta parte a politicii ?
À la vôtre!
Domnule Paul Cernat, vă mulţumesc şi vă strâng mâna.
Ar fi trebuit, dar n-am făcut-o (căci detest dialogul între surzi), să vă fiu aproape, acum o săptămână, când aprecierile unui articol excelent (al dlui Protopopescu) v-au atras tot soiul de ponoase…
Să auzim de bine!
Domnule Ionescu, cine stabileste cat de curate, corecte etc sunt optiunile politice ale unuia sau altuia? Pe ce va bazati atunci cand sunteti convins ca „dreptatea politica” sta numai si numai alaturi de dumneavoastra? Si, in general, de ce sunteti convins ca sunteti cel mai cu mot? Semanati din ce in ce mai mult cu seful galeriei unei echipe din liga secunda.
Va recomand si eu un autoconsult care poate incepe prin studierea urmatorului enunt: „Paranoia este denumirea dată unei stări de orgoliu exagerate, de gândire greșită, de interpretări false, fiind o boală psihiatrică încadrată în clasa psihozelor.”
Nu v-am judecat decat atitudinea politica. Cat sunteti de capabil de iertare, e numai problema Domniei Voastre, mai ales ca nu prea aveti ce. Poate va explicati, Dvs insiva, de ce ati ‘dezgropat scheletul’ acum, dupa ce ati continuat sa ‘faceti scrima’ cu mine, mult dupa incriminatul episod…
Ce faceti acum, confirma, din pacate, modul in care ati raspuns unui ‘suras’: l-ati calificat drept ‘ranjet’. Va inselati in mod jalnic, dar asta va priveste. Ma gandeam sa-i recomand unui postac anterior sa va consulte asupra expresiei ‘mutatis mutandis’; acum, citindu-va ultimul comentariu, nu mai sunt sigur ca era o idee buna.
Conului Alecu (Paleologu, bineînţeles), căruia i-am fost, o vreme, secretar (!), îi datorez istorisirea acestei instructive întâmplări:
„Despuşcăriat” de vreun an, doi, Dinu Pillat coboară din tramvai şi dă, în staţie, peste caraliul care-i făcuse cele mai amare zile (şi nopţi) din câte petrecuse în detenţie.
Înspăimântat, aceasta, face un pas în urmă.
Strănepotul lui Brătianu ăl bătrân se apropie şi-i şopteşte calm: „Nu trebuie să-ţi fie teamă, eu te-am iertat de mult!”
Încurajat şi licheluţă, fostu-i torţionar îi spune,-atunci, dezgolindu-şi vipla într-un zâmbet cum nu se poate mai slugarnic: „Dom’ Pillat, n-aţi vrea să luăm o ţuică, colea, în cârciuma din colţ? Fac cinste!”
La care, fosta-i victimă îi spune: „Nici chiar atâta de creştin nu sunt!”
Motivul pentru care intelectualii cu pretenţii de originalitate de pe toate meridianele lumii ţin atât de mult la statutul lor de “independenţi” (chiar şi atunci când ideologic au opţiunile lor bine definite) este cât se poate de simplu şi uşor de înţeles: nimic mai străin de înclinaţiile şi rolul unor observatori dezinteresaţi ai spectacolului acestei lumi decât susţinerea “liniei” unei anumite tabere politice, adică subordonarea faţă de imperativele deloc intelectuale ale acţiunii politice auxiliare, cu tot ceea ceea ce implică ea în materie de propagandă, intoxicare şi voinţă de putere ca scop în sine; nimic mai opus gândirii propriu zise, decât gândirea înregimentată, care nu-şi mai propune să înţelegă sau să analizeze, ci doar să promoveze nişte strategii prefabricate de alţii, pregătind terenul pentru “victoria” (desigur zdrobitoare, adică derizorie şi efemeră) a unei anumite “alianţe”, care întâmplător sau nu, este exact cea aflată la putere.
Cum să înlocuieşti peste noapte principiile analizei raţionale cu cele ale pasiunii şi ale reacţiilor viscerale? Cum să pretinzi că ai gândi cu propriul tău cap, şi să-ţi afişezi cu mândrie “partizanatul”, adică dreptul de a vedea realitatea prin lentilele adevărului de partid, ale deformării şi sugestiei subliminale? Şi mai ales, de unde mania asta de a transmite şi altora convingerea privind virtuţile formative şi civice ale acestui partizanat?
Pastorel nu a fost un ticalos, dar nici Paltin nu este Pastorel.
Culmea tupeului: daca domnul Foarta este „cuminte” si este de acord cu ideile domnului Ionescu, atunci primeste un vin bun.
Spre stiinta domnului Ionescu:
Bun ii vinul si gustos
Cand il bei cu om frumos
Dar de-l bei cu om urat
Se opreste vinu-n gat.
A fost Take Ionescu secretarul lui Iorga? Interesant.
Tatal meu mi-a spus, demult, despre N. Iorga-caruia, un timp, i-a fost secretar: ‘Un savant urias si un om politic lamentabil’. A fost, oare, Pastorel un ticalos pentru epigramele pe care i le-a dedicat marelui istoric ? Si, tot mutatis mutandis: As oferi, oricand, domnului Foarta un vin bun in schimbul unei ocazii de a dialoga cu adevarat. Asta ar trebui sa raspunda si intrebarii domnului Cernat despre cum as fi reactionat eu, daca….
Domnule Ionescu, comunicati caci altminteri viata noastra ar fi trista. Nu va lasati intimdat.
Salut, Pierre!
Cui sa reprosezi acte de angajare publica intr-o campanie pe care o consideri absolut nociva tarii ?
Daca nu cuiva de la care te astepti la cu totul altceva ? Am cerut, initial un dialog, o motivatie-nu o justificare.
N-a fost sa fie. La dvs de ce discutia a fost posibila ? Sigur ca am ramas ‘in banii nostri’, ca sa zic asa. dar am
discutat. Va par ‘ranchiunos’ ?
Zambesc citind cum incercati sa ‘mi-l vindeti, mie, pe dl Ornea’ :-)) Chiar nu ati citit ce scrie despre relatiile
noastre ?
Uite un exemplu de dialog urban, intre noi:
eu: ‘nici un om normal la cap nu si-ar dori ca intreaga putere sa fie concentrata in mana PSD-ului’
dv: ‘…daca ii vezi ca ‘anormali’ pe cei care voteaza Ponta/Tariceanu, trebuie sa-ti asumi…’
Vedeti vreo deosebire intre cele doua ‘asertiuni’ ? Matematicienii o vad (ceea ce explica prezenta noastra
‘in opozitie’, pe-aici).
Fiti sigur ca atat in cazul dv, cat si pentru domnii Foarta & Horasangian nu am amestecat consideratia pentru
valoarea profesionala cu ceea ce consider a fi o pozitionare eronata ‘in cetate’.
Va propun o minima proba de ‘numaratoare’:
Am trecut de 80 de comentarii, aici. Numarati cate se incadreaza la ‘ad hominem’ si/sau ‘ignoratio elenchi’. Apoi
, daca aveti timp, vedeti si cine le-a postat. Si cine le-a ignorat.
Întorşi din vacanţă muşcaţi de ţînţarii tigru, au sărit ca arşi, direct,
ca Miţa Biciclista, pe bicicleta fără şa.
Ies la iveală lent metehnele celor care bagă la dosar, ştiu, tac chitic şi,
la momentul potrocănit, hop, la „Icnetul crăpaţilor”, cu descreierica turmentată !
Există în „dulapul acultural” domni cu apucături de tovarăşi get-beget,
iar spre surprinderea (sic!) unora(sic!) chiar dintre cei ce se consideră artişti şi poeţi.
Metodele sînt cunoscute, se scot din context textuleţe-jocuri de idei-comentarii provocatoare
nu mai mult de-atît cu nimic vinovate, se uită ca prin minune ocolindu-se maliţios textul aberant
al articolului care a provocat Reacţii, nu doar dlui. Paltin Ionescu, căutaţi-l şi citiţi-l atent, atent de tot,
judecaţi şi trageţi concluzii, abia după aceea, şi se intentează Un Proces de intenţii în stilul cel mai clar şi net al proceselor staliniste.
Metoda abominabilă cu publicarea datelor personale, şi răstălmăcirea răutăcioasă, de rea credinţă şi ură ideologică propagandistică, dovedeşte încă o dată, şi la acest nivel ( poetic superior cult elevat intelectual), cum mînia proletară şi metodele samavolnice comunisto-securiste au intrat pe sub piele în carne şi-n oase, în suflet, gînd, inimă şi spirit.
Într-o lume în care cadaverele se preumblă de la stînga la dreapta, de sus în jos şi în toate direcţiile,
infestînd ceea ce a mai rămas încă neatins, jegozitatea cerberilor de serviciu este de un greţos abominabil, de sorginte securistă întru o îndoctrinare morbidă.
Cei care sar „stalinistic” la oameni de o deosebită cultură şi ţinută intelectual-etică absolut benefică pentru mersul pozitiv al lucrurilor, precum dl. Mihnea Moroianu şi dl.Paltin Ionescu, încurajaţi de cei care găzduiesc cică Liber, aici, dialogul Libertăţii de Opinie, Expresie şi Exprimare, ne arată, fără urmă de tăgadă, nivelul „morbid dulapănesc” în care se bălăcăreşte cultura şi „spiritul” intelectual a ceea ce a mai rămas din România, o bucată de schelet „tordu”
De unde şi titlul articolului domnului Liviu Ornea !
Dulapul a devenit neîncăpător şi oribil duhnitor !
Adevărul AICI : http://dev.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=27385&pageID=0#comments
Totul a devenit atît de Oribil, încît mă opresc aici, Oripilat, Dezgustat şi TRIST !
Dle Paltin Ionescu,
ma bucur ca apreciati drept urbane dialogurile noastre contradictorii. Vreau sa va spun, totusi, ca a „trage de mineca” pe cineva pentru opiniile sale politice si a-i cere explicatii pentru ele in incercarea, chipurile, de a le „intelege” e un abuz pe care, in ce ma priveste, nu l-as aplica nimanui. Din principiu! Stiti proverbul: ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. Dumneavoastra cum v-ati fi simtit daca ati fi fost tratat asa cum l-ati tratat, dvs. si amicii dvs., pe Serban Foarta? Adica, daca eu sint admirator al calitatilor unui artist, trebuie sa-i bat obrazul ca nu are aceleasi opinii politice cu cele pe care le consider „juste”? Eventual sa-i pun stampila si sa-l exclud din rindul frecventabililor? E dreptul lui suveran, si asta nu-l face nici inferior, nici superior! O asemenea conceptie, potrivit careia valorii artistice „majore” ii corespunde necesarmente o pozitie politica „justa”, conforma cu ceea ce noi si-ai nostri am decretat ca fiind „de partea buna a istoriei”, e o conceptie profund toxica. Stiu de unde vine, stiu cit de mult rau a facut si face.
Imi recunosc partizanatele si n-o sa am niciodata orbirea de a le livra drept exemple de neutralitate si impartialitate, asemeni altora, asemeni, probabil, dvs. Daca vreti un exemplu de obiectivitate sporita si de disponibilitate relala de dialog – in sens habermasian, prin intelegerea rationala a argumentelor celuilalt – il aveti, iarta chiar sub ochii dvs., in acest articol al lui Liviu Ornea. Cititi-l si reflectati asupra lui. Nu tineti seama de ce scriu eu: sint orbit de ura si resentimente, sint nebun, spalat pe creier si idiot util. Incercati, totusi, sa tineti seama macar de ce scrie colegul dvs.
S-ar putea ca eu insumi sa fi incalcat, acum, dreptul suveran al altora de a cere socoteala…
Vă mulţumesc mult, domnule Şimonca, şi-mi cer scuze că, ţinându-mi partea, aţi nimerit în cloaca lui Ionescu, cel inocent ca foile palmate de acer pseudoplatanus.
Încă o dată mulţumiri şi scuze!
Pentru că vă văd incorijibil, iubite domnule Ionescu, tot ce-mi rămâne e să-mi cer, eu, scuze Înălţimii Voastre (dendrologice, în orice caz); şi să vă sugerez să daţi frâu liber, în continuare, inocentei „predilecţii a desenurilor în materie fecală (à la Huysmans)”, vorba colegului Dan Barbilian/Ion Barbu (cf. „Poezia argheziană”).
P.S. Vă asigur, domnule profesor, că, anul ăsta, în decembrie, îi dau votul Divului Traianus Secundus, dux et imperator vitae mortalium… Ave!
Multumesc, domnule Simonca! Asa va vreau! Si va raspund CU BUCURIE:
Dvs. sunteti Redactor, deci ‘tun greu’. Stiti bine ca, politic, v-am privit ca fiind dintre cei mai rezonabili. Sper, din tot sufletul ca nu veti vota…, desi, evident, aveti tot dreptul. Exact ca si ceilalti.
Nu, ar fi complet absurd sa vreau ca lumea sa gandeasca la fel cu mine. Ceea ce am criticat este insa REZULTANTA
sumei articolelor. Care, din pacate, este cum am scris….
Domnul Horasangian nu a catadicsit nicicand sa intre in dialog cu comentatorii. Spre deosebire de dl. Cernat, cu care am avut numeroase dialoguri, pe cat de contradictorii, pe atat de urbane. Ii reprosez dlui Horasangian o anumita atitudine, pe care n-as vrea s-o dezvolt acum; macar ca asta ar conduce la o suprimare a comentariului/paragrafului, care ar pune capat in mod neplacut acestui dialog…
Ajungem, iata, si la maestrul Foarta! PE CARE NU L-AM JIGNIT NICIODATA!!! Iata amanuntele:
Cu cat o personalitate este mai cunoscuta, cu atat, cred eu, are o mai mare responsabilitate. In fierbinteala evenimentelor din vara lui 2012, cel putin din punctul meu de vedere, o atitudine politica de genul celei imbratisate de Dl. Foarta era absolut criticabila. Aveam eu, cititor al articolelor si comentariilor sale, dreptul sa-i transmit protestul meu ? Cred ca da. In limitele impuse de politica revistei O.C. Daca veti urmari cu rabdare evolutia ‘dialogului’, veti intelege cum au escaladat lucrurile. Poezioara citata nu e singurul exemplu; am incercat, in fel si chip, sa provoc nu ‘explicatii/justificari’ (nu eram atat de naiv sa nu intuiesc personalitatea puternica a personajului!). Doream, pur si simplu, sa INTELEG DE CE un om caruia ii cunosteam toate calitatile enumerate in mesajul anterior (in care ‘l-am jignit’ ??!!) gandeste atat de abrupt si diferit de tot ceea ce-mi spuneau experienta si logica proprie. Sigur ca, scoasa din context, poezioara pare ticaloasa! Dar nu a fost, de loc, asa: ‘Purgatoriul’ (ca si ‘Dentes’) au plecat, daca tin bine minte,
de la un citat din Dante (nu tocmai inocent), invocat de Maestru. Restul, reprezinta aluzii la posibile motivatii (cuiul lui Pepelea!) ale furiei navalnice a artistului impotriva…stim noi cui. Va reamintesc ca au mai fost si altii, TOTI admiratori ai calitatilor artistului, care au incercat ‘sa-l traga de maneca’. Eh, nici raspunsurile Domniei Sale nu erau exact niste prajituri…Ca sa nu mai zic ca, in noianul de tamaieri, un pic de ‘ciupeala’ nu face rau. Cat despre limba utilizata, tocmai aflasem ca franceza este ca si romana pentru el. Asa ca am scris ‘primele versuri in acea limba’, doar-doar. Cred ca, la un moment dat, am luat-o si pe engleza. Ca sa nu mai zic de romana, unde strofele mele stangace (conta doar mesajul, ca doar nu-s Ion Barbu!!!) l-au enervat si artistic (pe buna dreptate!!!), nu doar ca mesaj…Dorinta mea de dialog a ramas un esec trist si am regretat-o mereu. Dar am ramas cu impresia ca, la sfarsit, Dl Foarta a priceput ca nu-i eram, nicicum dusman sau denigrator…
Ajungem, iata, si la partea ESENTIALA:
NU, NU, NU, nu l-am ‘terfelit’ pe Maestrul Foarta! Pentru ca i-am criticat doar atitudinea politica. Pentru ca daca scrii ‘a la Banciu’ ‘Genul articolului: pamflet’, atunci trebuie sa accepti ca au si altii dreptul sa ‘te pamfleteze’-dar exact pe zona ‘in disputa’: pareri politice (importante in acel moment).
Acum sa va dau si eu un exemplu de ce ar fi insemnat ‘a terfeli/a jigni’:
Ca un ANONIM sa scrie DESPRE Maestrul Foarta (nu lui, DIRECT):
‘Un poet MEDIOCRU’, ‘BAIAT DE MINGI’ fata de marii artisti cu care vorbesc eu’ etc. Intelegeti, domnule Simonca ? Sigur ca pricepeti, ca doar cititi TOATE comentariile, nu-i asa ? Nu i-am luat nimic din merite Poetului. I-am ‘taxat’ pareri politice, pe care eu le consideram (nu m-am razgandit) nocive. Pentru toata lumea, inclusiv pentru mine si Domnia Sa. De asta nu-mi place A3. Pentru ca eu n-am turnat laturi pe nimeni.
TERFELÍT, -Ă, terfeliți, -te, adj. 1. Murdărit, mânjit. 2. Fig. Batjocorit, insultat; compromis. – V. terfeli.
(dupa dexonline.ro)
Scriu numai cu nume si prenume. De ce mi-as lua un pseudonim? Ca sa polemizez cu dumneavoastra? Cind ati acceptat dumneavoastra o alta opinie? Cind ati spus: „poate ma insel, am sa ma mai gindesc”. Cind? Eu m-am delimitat de Victor Ponta (si de purtatorul lui de cuvint) chiar in acest numar. Am scris critic despre plagiatul premierului. Am scris despre dezbaterea de la Cotroceni despre CAS si despre declaratia de a doua zi a lui Ion Iliescu.
Citez: „Numai că Victor Ponta, în acest mic antrenament facut la Cotroceni cu Traian Băsescu, s-a prezentat slab şi neconvingător. Ion Iliescu exprimă o părere din PSD – că nu prea e în regulă candidatura lui Victor Ponta, dar n-avem ce face”.
Dumneavoastra ati dori ca toti comentatorii revistei sa gindeasca precum dumneavoastra. Nu gindesc! Poate e bine asa, sa nu fim aliniati.
Ziceti de B.H. si il incadrati in categoria sustinatorilor lui Ponta. Or, chiar in acest numar, BH, Bedros Horasangian, scrie:
„Rămîne să vedem cum se va încheia lupta dintre candidatul PSD, Victor Ponta, şi cel al ACL, Klaus Iohannis. Dacă nu se întîmplă nimic spectaculos pînă în ziua primului tur, aceşti doi politicieni se vor înfrunta şi în turul al doilea. Surprizele sînt excluse.”
P.C., Paul Cernat are dreptul sa se exprime: o face decent, argumentat, si nu cauta raul doar intr-o parte.
In cazul „poeziei” adresate lui Serban Foarta, ati fi avut prilejul, in al 12-lea ceas, sa spuneti, simplu, „imi pare rau”. Va justificati, din nou.
Da, puteam sa intervin, ca acele „poezii” sa nu apara – fiind jignitoare. Da, puteam sa intervin, de atunci, si sa-mi cer scuze fata de domnul Serban Foarta ca au aparut. N-am intervenit. Mi-am cerut scuze, acum.
Orice puteti justifica, dar sa scrii „Maron et Cxx” si sa nu-ti para rau este un pic straniu.
V-ati justificat si l-ati atacat, din nou, pe Serban Foarta!
De ce?
Pentru „Maron et Cxx”… si pentru „complacere”…
De fapt, n-ati putea, daca nu puteti sa spuneti „imi pare rau”, sa va indreptati criticile doar spre mine si spre „B. H., R. C. C., P. C”?
Tin prea mult la domnul Serban Foarta ca sa-l las terfelit de dumneavoastra.
de oricine. Cu cat vorbiti mai mult, cu atat mai bine. Semnele de paranoia (adica boale de a pe autopropune drept centru al lumii) se vad din ce in ce mai bine. Va rugam sa comunicati cat mai mult cu noi, caci altminteri totul este trist.
Schelete, schelete, schelete!…
Voi martori tăcuţi,
Documente discrete:
Regăsind amintiri,
Oferind amulete…
Statui de sare,
Evadări din trecut,
Dar fără regrete.
QED! Iata si tunurile grele, cu nume si prenume!
Ce memorie selectiva!!! N-am uitat nici un cuvant din cele cu care, Maestre, am incercat sa va provoc la dialog. Ma bucur ca nici Dvs. Mica poezioara era a ‘n-a’ incercare de a obtine de la un om inteligent, cultivat, talentat, afirmat, apreciat (exact cum spuneam inainte, n-am ‘deranjat’ pe ‘oricine’) o cat de vaga explicatie pentru ‘paranoia politica’ in care se complacea. La care, o stiu prea bine, are TOT DREPTUL; nu asta era problema. Ia revedeti toata ‘corespondenta noastra’, poate veti descifra si imensul meu regret ca n-ati intrat in dialog (din modestie, presupun :-)).
Fiti linistit: nu v-am insultat. Cautam doar o limba…comuna.
Domnule Simonca, puseul Dvs de moralitate este induiosator. Chiar, de ce nu le-ati cenzurat, ca in alte randuri ?!
Acum inteleg deplin cine si de ce comenteaza, cu atata gratie, performantele mele multiple! Va sunt absolut recunoscator. Scripta manet.
E foarte bine ca reamintiti acele mesaje din 2012 ale domnului Paltin Ionescu. Absolut scabroase!
Imi pare rau ca n-am intervenit atunci. Va cer, domnule Foarta, scuzele mele (tardive).
Domnule profesor Ornea păcătuiţi din nou – iar vă lăsaţi tentat de nuanţe; şi iată ce furtună aţi declanşat…
Paltin Ionescu: „In zecile de comentarii scrise in peste doi ani am incercat sa fiu rational, echidistant, pragmatic. M-am adresat primul doar unor adversari de idei pentru care am avut motive, diferite, de a-i aprecia. Forma adresarilor a fost adesea cu nuante ‘literare’, cu precadere umoristice -macar dupa standardele mele neprofesioniste. Nu mi-am desconsiderat jignit adversarii…”
Ce-i drept e drept; iată doar două mostre:
Paltin Ionescu, mie (transcriu întocmai şi la timp): Luni, 6 August 2012, 17:05. „Science Fiction/ Triste vieillesse, obsession des Dent(e)s manquantes, Purgation avant le Purgatoire,/ mais, surtout, la FIERTE devant le produit/ (de la purgation), triste… a mourir./ Helas, il a mal vieilli, le Poete; la Vie n’est pas un calembour…/ Excuser l’intrusion, c’est fini.”
Ca să continue, după trei ceasuri şi ceva (în aceeaşi cheie coprofilă): Luni, 6 August 2012, 20:21. „Diminuee, la Pension/ Declanchee, la Passion/ Mesquine Motivation,/ Dans votre Position,/ Un tel manque de Vision…/ N’en reste que la Derision,/ Toute une triste Delusion…/ Pardon!/ PS L’argument semble Beton,/ et j’ai omis Maron et Cxx!”
N-ar fi rău ca autorul însuşi să-şi tălmăcească cele două „adresări”, lipsite, după cum se vede, de orice „desconsideraţii” şi „jigniri”!
Cât despre „Maron et Cxx”, enunţul (cu două [şi aceleaşi] necunoscute: „x”) e, evident, produsul materiei maronii a scatologicului dascăl de matematici superioare…
Şi, prin urmare, o fatalitate, o incontrolabilă excreţie, – pe care nu poţi să te superi!
[Când scria asta, junele Ionescu avea şaizeci şi unu de ani fără trei zile.]
De ce „faima” domnului Ionescu era mai mare in Italia? Probabil celelalte popoare se feresc de „faimosi’. Banuiesc ca acum freamata Po-ul.
Am inteles mesajul: vreti sa-l votati pe dorel, chiar mai mult decat pe ponta ! Din pacate pentru dvs dorel nu va candida fiindca el il voteaza pe ponta …
Abominabilul în carne şi oase, şi nici măcar în dulap !
Dar cine eşti matale de vorbeşti în numele unui „NE”, „noi”?
Care „noi-ne” ? Sau votezi de mai multe ori TU ?
Votezi pe cine vrei, căci oricum la cîtă minte reiese că nu mai ai, e normal,
Să votezi cu „ponta” ! Altceva nici n-ai putea pricepe !
O întrebare, pentru aţi putea răspunde de mă înduplec :
Avem-Ştim toţi candidaţii la preşidenţie ? NU !
Pînă atunci ………………………puncte puncte !
Restul este de o silă de nedescris, văzînd ce fel de indivizi ajung pe-aici,
nu-s singurul care o subliniază,
dar e firesc, AVEŢI de ei, Nevoie Mare !
Azi am sa-ncrestez în grinda –
Jos din cui acum, oglinda!
Mama-i dusa-n sat! Cu dorul
Azi e singur puisorul,
Si-am închis usa la tinda
Cu zavorul.
Iata-ma! Tot eu cea veche!
Ochii? hai, ce mai pereche!
Si ce cap frumos rasare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Si la ureche
Uite-o floare.
Asta-s eu! Si sunt voinica!
Cine-a zis ca eu sunt mica?
Uite, zau, acum iau seama
Ca-mi sta bine-n cap naframa
Si ce fata frumusica
Are mama!
Ma gândeam eu ca-s frumoasa!
Dar cum nu! Si mama-mi coasa
Sort cu flori, minune mare –
Nu-s eu fata ca oricare:
Mama poate fi faloasa
Ca ma are.
@nea marin
Deoarece constat ca avem exact aceleasi ierarhii/optiuni electorale, te salut si iti doresc sa descoperi un GRUP nou. Asta vechi nu e SIMPLU si nici REZOLUBIL; desi imi pare CICLIC, INFINIT….
Sunt recunoscator tuturor comentatorilor: unora pentru ca au inteles mesajul meu, celorlalti pentru ca i-au confirmat justetea.
Te-am intrebat:ce facem la vot? Ai luat-o iar cu Securitatea,comunismul etc.
Repet:eu il votez pe Ponta pentru ca exprima sentimentele antiBasescu pe care le am. Il votez pe Ponta pentru ca nu vreau ca o tzoapa, o pitzipoanca si o nepriceputa arivista ca Elena Udrea sa fie presedinta cu sprijinul si sustinerea lui Basescu. Tu, Regard Net, pe cine preferi presedinte?Da un nume si careva argumente.
Am fost sincer cu tine: il votez pe Ponta,ti-am explicat de ce, ma uit la antena 3 si SUNT cu aceeasi femeie de 23 de ani.In cazul femeilor,tj-am mai spus:verbul corect este a fi („sunt cu o femeie”) si nu a avea cum crezi tu („ai femei”),
Iti mai spun o data: il votez pe Ponta pentru ca nu mai vreau sa aud de Basescu si Elena Udrea, ma uit la antena 3, beau bere cu prietenii, sunt cu aceeasi femeie de 23 de ani si o iubesc ca-n prima zi, m-am lecuit sa vad peste tot comunisti si securisti, prefer sa vad oameni,semeni,prieteni,
Tu esti singur cuc, stai ca cercul asta dematematicieni toata ziua si noaptea pe net, si vezi proiectate pe peretii pesterii tale imagini cu securisti si comunisti. Matematecienii astia paltinosi n-au nici un fel de relevanta internationala,se plictisesc si il pupa pe Basescu . Asta le e ocupatia: propagandisti.
Eu dispar si maine, cu paltinosii,moroienii,profesorii si de Regard Net nu scapati, sunt ca raia, ca scabia, se prind de tine ca scaietii. Si nu-l vor pe Ponta…
Eu nu mai vreau sa aud de Basescu si de Elena Udrea, de aroganta lor, de Romania, facuta tractir de un presedinte care nu da doi bani pe oameni,pe valoarea si competenta lor,un presedinte dus pe pustii cu mintea ravasita de hachitele unei PITZIPOANCE.
Citind comentariile, 59 pana acum, inteleg urmatorul lucru: nu e vorba de o rafuiala personala cu cei doi, Ionescu si Moroianu, vechi comentatori ai OC, care, intr-adevar isi dau cu parerea despre aproape orice apare in revista, ci cu prototipul pe care il reprezinta cei doi: personajul galagios, ingamfat, care se crede buricul pamantului, trebuie sa-si spuna mereu parerea si, cel mai grav, considera ca are intotdeauna dreptate. Nu mai cautati motivatii abstracte, filosofice: e o reactie naturala a unor oameni agasati de astfel de personaje. Autorul a picat la mijloc in povestea asta si nu stie cum s-o mai dea.
„bine aţi venit” ,
în româniaD’AZI!
P.S. ceea ce este surprinzător după 25 de ani de post-comunism,
că ne mai mirăm încă de dezastrul abominabil şi atît de profund „aisberg”
a celor 45 de ani de pur comunism de dinainte !
Naivitatea se plăteşte !
@carcotasul. Eu l-as adauga si pe Nae Popescu, decedat acum cativa ani, tot algebrist, tot de la Bucuresti. Are si o teorema care ii poarta numele: teorema Gabriel-Popescu. Nu duce lipsa matematica pura de nume mari, cu adevarat mari, sa nu se ingrijoreze cineva.
A privi dezastrul
nici măcar aroma dulapului VID
depărtarea, făptuirea IDEII
e „curent” !
Lasa domnul Ornea ca n-a inceput si nici nu se termina matematica pura cu paltinul dumneavoastra. E o scoala tare buna de algebra, cu oameni care publica serios. Ia-l pe Dascalescu e coleg cu dumneata la facultate, cred ca e singurul roman din tara care a reusit sa publice in Inventiones, tot matemacianul serios a auzit de el din cauza asta. Eu nu mai stiu altul, dar daca stie careva, sa spuna ca e mai interesant pt tineri decat antenele si politica. E si mult mai tanar si are o cariera!!!!! vreo 80 de articole in reviste serioase, carti la edituri straine adica si calitate si cantitate. Tot de pe mathscinet, fir-ar el sa fie, ca de cand a aparut vede omul ce face fiecare si pe unde face, nu mai tine vrajeala. Si in matematica pura se publica serios daca ai ce. Si dumneavoastra in geometrie publicati mult si tot matematica pura e. Si pe la Imar sunt baieti buni care publica serios, hai sa nu mai laudam asa ca sa scoatem oamenii cu obrazul curat. Acuma, poate nu vine careva sa ne spuna, ca stai sa vezi, algebra si geometria is mai aplicate si se publica mult, numai domeniul astora doi e mai cu mot si trebuie sa publici in revista politehnicii ca te inteleaga colegii. Fir-ar el de mot ca ne-am saturat de el.
Draga Paltin,
Apropo de curentul de opinie, iata ca el incepe sa se contureze oarecum, dar nu in sensul dorit de tine, ci… tocmai vice versa (vorba d-lui Lefter): reprezentat de doi sau trei curajosi anonimi, cu care niciunul din noi n-a avut niciodata nici in clin nici in maneca, pe care nu i-am interpelat niciodata, fiind pare-se nou veniti pe acest forum, dar care nu ne pot ierta – tie ca vrei sa te retragi, mie ca vreau sa raman…
Drept care, ne apostrofeaza nu in nume propriu, ci la persoana I-a plural, exprimand un fel de opinie colectiva, anonima si ea, dar cu atat mai amenintatoare, cel putin in intentie. (Cf. amintirea editorialelor nesemnate din fosta Scinteie Batrana.)
Sincer sa fiu, in locul tau, as mai citi o data a doua opinie a Stagiritului (care coincide cu cea a nu stiu carui maestru oriental: „A obtine un rezultat este schelalaitul hienei; a nu obtine niciunul este ragetul leului”), as renunta la ideea de curent… si as mai vizita din cand in cand aceste locuri.
„Ne fut-ce que pour en donner l’idee”, cum spunea un alt „oriental”, nascut la Paris si mort la Valvins, tot pe malurile Seinei.
Intelecualilor romani le pasa atat de tare incat, atunci cand sunt croiti pe institutii nationale, aproape toate se pliaza pe chipul si asemanarea „Autoritatii de Supraveghere Financiara”
Vivat! Sa traiasca si sa ne tihneasca! La naiba cu asiguratii.
Domnule Ornea,
Inteleg situatia incurcata in care ati fost pus. Aceasta situatie a aparut urmare a comentariului dnului Ionescu, comentariu fara legatura cu articolul dv. Am sansa sa cunosc si sa discut cu oameni de o mare valoare stintifica pe langa care fostul dv profesor este si va ramane baiat de mingi. Nu am vazut la nici unul din acesti oameni atata aroganta si dispret fata de parerile celorlalti, chiar si simpli studenti in master sau doctorat.
Raman cu prima impresia scrisa in primul meu comentariu- care as fi vrut sa fie ultimul-: mai bine scrieti despre stiinta decat despre politica. Se intampla si pe acolo destul de multe si importante, si bune si rele. Ca de exemplu coruptia de la ASE, in cazul in care va lipsesc subiectele. Imi pare rau ca o simpla remarca a generat atata suparare si sper ca in viitor subiectele dv sa fie mai interesante decat ce ofera zilnic televiziiunea si presa. Despre Basescu, Udrea, Ponta citim si in Click, despre medaliile Fields si stiinta, mai putin. Acesta era mesajul meu.
Stînd pe ouă, turmentat şi beat,
cînd nu e prost , e fudul,
cînd nu-i fudul, e doar mort viu şi închis liber deschis într-un dulap,
şi mai ales ştiind că nu ştie nimic se mai dă şi mai patriot decît toţi foştii şi actualii matrapazlîcari
care, în modul cel mai original împreună, mînă de la mînă, gură de la gură,
minte goală cu minte boală, şir lîngă şir, trup lîngă trup,
au dus şi duc România la groapa comună plină cu furnici, bazaconii şi lighioane.
Cu de-alde Ei, cînd dai de niel, ţi-e numai sile !
Prinşi între „g” şi „k”, de „virusul” inoculat în minte şi trup,
prinşi între putregaiurile debordînd savante arome,
unii se-ntreabă încă miraţi ce să „votăm”.
Textul articolului e lăsat de izbelişte, păruielile sar în toate direcţiile,
medaliile fields matematice zbîrnie analitic pe dalele-ncinse ale memoriei distruse
între spaţiile LO în spaţiul OC, şiruri şi vid, inutil şi vot, matematicieni şi profesori,
comentatori şi ……………ştiutori, cunoscători şi mai mult decît „plictisiţi” de acest
talmeş-balmeş atît de benefic şi „sting”-ului şi „stink”-ului local triumfător autohton.
„Nu trebuie să fi studiat psihanaliza ca să înţelegi că o problemă ţinută prea mult sub obroc se coace excesiv, se umflă şi are toate şansele să explodeze taman cînd nu te aştepţi. Ne-o spun medicina, psihologia, istoria, literatura, ba chiar şi experienţa noastră recentă. Inutil.”
INUTIL !
Pentru a nu fi acuzat ca aberez, doresc sa dau urmatoarele detalii suplimentare: In articolul „Exista vecinatati mici?” domnul Liviu Ornea spune exact asa: „Ea ne asigură, de pildă, că, în spaţiile în care noţiunea de şir are sens, limita unui şir infinit, dacă există, e unică. ” Prin urmare, as dori sa aflu mai multe despre ceea ce este deja cunoscut in literatura de specialitate ca spatii LO, adica spatiile in care notiunea de sir nu are sens. As fi interesat intr-o descriere amanuntita a acestora. Acum ca lumea are si bibliografia completa, sper ca se va gasi careva sa ma lumineze si sa pot elabora o lucrare de licenta avand drept subiect aceasta clasa interesanta de spatii.
Ne pasa atat de tare de Romania incat ne-am pus coada pe spinare si am plecat la strabunii (ai altora, nu ai nostri) romani. Si de acolo, din varful buzelor, dam sfaturi ce si cum. Oricum, cei doi corifei, unul aici si celalat dincolo, sprijiniti din spate de alte nume sonore, se simt indreptatiti (de ce oare?) sa ne dea lectii saptaminale despre una, despre alta, despre orice. Si cine nu este de acord cu cele expuse de intelectualii fini si polivalenti este automat catalogat drept troglodit. Un singur bai sta in calea corifeiilor: nu prea vrea lumea sa se muleze dupa opiniilor lor. Ce sa-i faci? Asta este viata.
Revin pentru ca numele meu a aparut in comentarii mai des decat imi doream. Ma grabesc sa-i linistesc pe cei ingrijorati, asigurandu-i ca vor scapa, definitiv si foarte curand, de ‘ifosele’ mele.
Multumesc, dle M. Constantin. Cred ca ati inteles perfect.
Da, catrenul e mai convingator decat Aristotel!
It’s not Sting’s,
It simply stinks!
Multumesc celor care au facut aprecieri competente (si perfect inutile) asupra profesiunii mele.
In zecile de comentarii scrise in peste doi ani am incercat sa fiu rational, echidistant, pragmatic. M-am adresat primul doar unor adversari de idei pentru care am avut motive, diferite, de a-i aprecia. Forma adresarilor a fost adesea cu nuante ‘literare’, cu precadere umoristice-macar dupa standardele mele neprofesioniste. Nu mi-am desconsiderat/jignit adversarii. Ceea ce asteptam cel mai mult si imi pare ca lipseste cu desavarsire, a fost crearea unui curent de opinie, echilibrat si pragmatic. in care sa ne regasim, cei carora le pasa de ceea ce devine Romania. Marele regret este constatarea, de netagaduit, ca nu a venit inca vremea….
Curaj domn’ profesor, macar teoria multimii vide sunteti in stare sa o prezentati. Va puteti face, spre pilda, un autoportret. Onorati-va meseria.
Celui care semneaza @profesor: comentariile de mai sus, inclusiv al dvs m-au facut curios si m-am uitat pe Mathscinet. Domnule, sa va fie clar: nimeni nu publica in Analele Univ din Pitesti sau ale celei din Bucuresti pentru ca lucreaza intr-un subdomeniu foarte dificil si are putini cititori valabili ci pentru ca NU ARE NIMIC DE SPUS in acel domeniu.Pacat ca subsolul articolului domnului Ornea. despre care am auzit numai lucruri pozitive si-i citesc cu placere articolele, e poluat de comentatori ca dumneata. Pe de o parte aperi tentativa de reforma a lui Funeriu, pe de alta parte iti aperi prietenii, chiar daca astia sint exact ce a vrut sa elimine tentativa asta de reforma. Uite ca nu i-a eliminat, ba chiar sint in plina forma si dau voiosi sfaturi celorlalti! Si ne miram ca sintem la un pas sa-l avem pe Ponta presedinte. Ipocrizia si prostia, astea ne mananca domnule. Nu mai vorbesc de coada pe sus a unora. Pacat de articol, pacat de autor ca l-ati bagat in discutia asta, pacat de cititori ca asista la discutia asta, pacat ca unii nu-si vad de viata si cariera lor.
Nu cred ca cei doi comentatori merita atata atentie: s-au facut singuri de ras prin modul lor agresiv si dispretuitor. Restul, cariera, articole, sa-i judece cei care se pricep cu adevarat si nici nu sunt prieteni cu ei.
Cu sau fara antene, intrebarea legitima, deja pusa de unii comentatori, este: ce facem la alegeri? Votam Ponta sau Elena Udrea? Adica ce alegem intre un rahat masculin si unul feminim? Probabil pe ala care miroase mai frumos.
@puncte puncte…Citez din unul din comentariile dumneavoastra:
„Nici nu faci declaratii ca cea din subsolul articolului :”plec ca pierd timpul aici, vorbesc cu prosti, nu intelegeti nimic din ce spun, nu spuneti nimic inteligent, nu am cu cine discuta …….puncte, puncte”. ”
Aceasta fraza mi-a amintit de un personaj care scria pe contributors, Gonga sau Goarga ( niste analize incomplete, mediocre, de multe ori false si lipsite de substanta despre educatie, cercetare, politica, folclor si „presedentie” etc). Intr-o buna zi dna s-a suparat pe tot poporul care nu-i intelegea scrierile si a decis sa plece. Ocazie cu care le-a oferit cititorilor un articol patetic, de adio, scris in aceasta maniera: ‘nimeni nu ma intelege, ideile mele sunt profunde si de neinteles pentru prostime, nu ma meritati’ imi pierd timpul cu voi….’asa ca am decis sa ma retrag’. Nu a fost rugata sa nu plece, nu a plans nimeni dupa dansa si articolele sale, nu s-a facut nici o gaura in cer sau in pamant si lumea e bine mersi si acum.
Morala: parerea pe care fiecare o are despre valoarea sa intelectuala nu e neaparat cea pe care o au cei din jur.
Intr-un fel e pacat ca s-a ajuns sa se scoata „cadavrele din dulap”, intr-un alt fel e bine ca s-a intamplat asa: poate ca pe viitor fiecare va fi mai atent la ce afirma.
Pentru @profesor:
Despre ultimul comentariu: exista o serie de reguli generale pentru toti oamenii din universitati si institute. Inteles sau nu de colegii de breasla, nu ajungi conferentiar, ca domnul Moroianu, pe trei prune si 2 cartofi stiintifici. Daca iei apararea unor astfel de oameni atunci te situezi de partea lui Mang, Ponta si alti universitari de seama ai tarii. Ceea ce scria @ puncte-puncte ( criteriile lui Funeriu) este corect: acestea sunt luate in ras de asemenea oameni. Orice poate pretinde ca ce scrie el este foarte dificil de inteles, dar e greu de crezut ca nimic din ce ai scris intr-o viata nu e inteles de nimeni din lume. la fel si pentru celalalt profesor: indeplinea criterile de prof cand a fost avansat? Nu? nu-i bai, ca o groaza au ajuns profesori fara sa indeplineasca acsete criterii, dar in acest caz ar trebui sa-si vada lungul nasului. In rest, universitatile italiene sunt la fel de corupte ca alea romensti, sau pe-aproape: si la ei o groaza de tineri si-au luat campii ca nu au loc de interese, rubedenii si relatii. Iar un post de prof invitat nu e totuna cu un post de prof obtinut prin concurs.
Nu ne mai luati de fraieri. Nu vorbim aici de nici un geniu pe care se bat universitatile straine, doar de doua persoane care si-au luat nasul la purtare si insulta cititorii cu aroganta lor. Daca stateau in banca lor, discutia asta nu avea loc. Cine seamana vant culege furtuna.
@profesor Este clar pentru toti cititorii ca aveti relatii de prietenie si afinitati cu cei doi pe care incercati sa-i scoateti din rahatul in care singuri au intrat, pentru ca au vrut cu orice pret sa faca pe desteptii. Asa ca nu sunteti credibil, doar caraghios, cand faceti afirmatii ca aceasta: „lucrarile dlui Moroianu pot fi citite de un numar restrans de matematicieni datorita dificultatii subdomeniului in care dansul a lucrat,” Aceasta este scuza celor care publica in reviste obscure, rezultate obscure care nu valoreaza nimic. Ultima sa opera stiintifica e aparuta la editura universitatii din Pitesti, penultima, publicata cu 8 (opt) ani inainte e aparuta intr-o alta revista „prestigioasa” – romaneasca, probabil strainii nu pot intelege profunzimea ideilor din articol!- Stud. Cerc. Mat. (91). Alte doua articole din 81 si 82 -nicio publicatie timp de aproape 10 ani, doar ideile mari au nevoie de timp sa se „coaca”- apar tot in reviste autohtone, una chiar intr-o serie de chimie ( Bul. Inst. Politehn. Bucureşti Ser. Chim.-Metal (80). Si seria de rezultate inabordabile matematicianului de rand continua, noroc ca autorul si-a dat seama la timp ca ideile sale sunt prea mari pentru epoca in care traieste si s-a oprit cu publicarea in 1999. Oricum, domnul in cauza pare de neinteles pe orice meridian, nimeni nu-l citeaza, nimeni nu pricepe ce vrea sa spuna. Noroc cu chimistii de la Politehnica Bucuresti.
Domnule „profesor” va multumesc pentru comentarii: este un argument serios despre calitatea proasta a cercetarii romanesti, despre clanurile de smecherasi care se acopera intre ei cu explicatii de tipul „nu-ntelegeti ma voi ce destept e ala si ce chestii mari scrie, o sa vedeti peste vreo 50 de ani”. Da domnule,
toti ” e destepti”si lumea nu intelege. Asa isi zice probabil si Ponta, eventual Basescu prezentand-o pe Udrea – fata desteapta, rezistenta, muncitoare, ministru extraordinar, dar nu-ntelegi voi, ma prostilor, ce viitor presedinte va propun eu!).
Domnule, inca o data, multumesc ca ati lamurit cititorii ce inseamna pt dv calitate. Cine vreti sa va creada? Poate acela care abereaza despre spatiile LO si notiunea de sir.
Voi ! Care Voi ?
VOI care aţi distrus România ?!?
Veţi face ce-aţi mai făcut de 70 de ani cu România,
Aţi „votat”, siluind-o cum nimeni nu a mai distrus o Frumuseţe !
Ce fac ? mă priveşte personal!
Numai un ideolog-propagandist-provocator-securist
poate pune astfel problema şi întrebarea ca la Dosar ,
în Beciurile şi Canalele descreierărilor fără limite
şi cu o obrăznicie care a depăşit demult acceptabilul decent !
Securiştii-comunişti şi cei care încă nu pot pricepe cu propria lor minte,
vor vota „ponta” !
Rămîi cu bine şi convins, dar cetăţean al României nu eşti, ai dovedit-o din plin,
şi-n continuare o faci zilnic şi silnic abominabil concret !
În completarea celor spuse de „profesor”, la care subscriu fără rezerve, aș mai adăuga că, dacă tot aveți acces la MatSciNet și vă place să judecați cantitativ, ați putea verifica și citările profesorului Paltin Ionescu (pe MR lista e incompleta, pe Google Scholar găsiți mult mai multe), le-ați putea raporta la numărul de articole, apoi ați putea compara cu aceleași cifre obținute de alți matematicieni români care au activat în țară și ați vedea că nu sînt mulți aceia care, lucrînd în matematica pură (nu aplicată), au adunat atîtea citări numai din articole (nu din cărți cu caracter monografic).
Pe de altă parte, pentru că ați invocat „criteriile Funeriu”, cantitative, v-aș aduce aminte că acestea erau doar „standarde minimale”. De abia după îndeplinirea lor începea evaluarea calitativă: lectura articolelor, analiza rezultatelor, a citărilor etc.
În ce mă privește, opresc aici discuția aceasta care mi se pare că este dusă cu rea-credință, din dorința de a mînji un om cu alte opinii decît ale comentatorului „puncte, puncte” – și care, la urma urmei, nu privește articolul meu. Nu voi mai răspunde decît comentariilor care au legătură directă cu textul meu.
Simple parascovenii de colonel de securitate la pensie şi încă….
Totul nu-i decît FARSĂ morbidă-obscenă!
Şi Manipulare-ODIOASĂ-evidentă !
Există „unii” care încearcă ca de-obicei deturnarea adevărurilor concrete, cele simple şi esenţiale.
Şi aceştia sînt tot Ei şi foştii Lor complici şi actuali.
DELOC endemic, ci pur şi simplu, IDEOLOGIC post-comunisticism!
Dacă i-ai întreba semnificaţia aici pomenită sulfuros al acestui misterios-banal „Endemic”,
Oare ce ar răspunde şi cum ar argumenta termenul folosit în contextul dezastrului comunismului şi al post-comunismului loccal impus bolşevic ?
Cancer indus, cangrenă-implatată, ar fi răspunsul corect !
Scrieti mult si incoerent. S-o luam simplu. Ca la matematica.Matematicienii va sunt aproape,poate va dau o mana de ajutor.
Ponta are cele mai multe sanse sa devina presedinte.
Eu spun ca din cauza lui Basescu,in primul rand.
Si doi:din cauza ca Basescu o sustine pe Elena Udrea,
Dumeata spui:comunismul e de vina,
Altii sunt si mai vocali:s-a ajuns aici din cauza antenei3.
Poate toti avem dreptate. Dar la vot Ponta are cele mai multe sanse,Antibasismul va juca un rol decisiv,
Stiind toate acestea, eu,spalatul pe creier, caruia vrei sa-i arzi una in ficati, eu, cetatean al Romaniei ca si mataluta,te intreb:ce (faci)facem la vot?
Mesajele dumitale violente nu-mi vor schimba convingerea ca votul pentru Ponta este un vot antibasescu, si, fara interjectii defaimatoare,un vot antiElena Udrea
Deci:ce (faci) facem la vot?
Dvs nu indepliniti nicio conditie pentru care ar fi cazul sa va explic ceva !
Va rog sa-mi dati cateva elemente de baza despre spatiile LO, adica despre spatiile in care notiunea de sir nu are sens. Sper ca nu o sa-mi spuneti ca este ceva complicat pe care numai mintile atotcuprinzatoare ale dumneavoastra si colegilor dumneavoastra le pot cuprinde. Nimicul este o notiune pe care o poate pricepe oricine. Dupa aceasta introducere putem vorbi si despre alte chestii mai complicate. Trebuie insa sa incepem cu lucrurile simple. Prin urmare, ca un bun profesor ce sunteti, cu multa rabdare si calm, mai ales cu calm, va rog sa ne oferiti cateva detalii asupra acestui capitol important al matematicii.
Articolul din OC in care domnul Ornea introduce spatiile LO (cele in care notiunea de sir nu are sens) este recenzat pe MathSciNet?
Ciudate-s mobilele şi mobilele din acest ultim sfert de veac
scurs mult prea des printre scursuri de care nimeni nu doreşte să scrie
şi nici măcar să le spună pe şleau şi nici pe româneşte, să scrie-adevărat. Concret, nici autorul de-aici.
Nimic ciudat ! e doar firesc, sînt toţi în front şi aliniaţi cu „e” profund şi încrustat adînc, cu „E”-uri atît de multe introduse pe ici pe colo şi mai ales pe peste tot încît, artificali re-educaţi s-au preschimbat în sicofanţi, intelectuli şi anal-işti discreţi. Ciudat ! Firesc ! Elugubrant ! Colosal ! Fascinant ! Eeee !
hEi ! Tocmai despre acest aspect, aici, cineva nu doreşte să scrie fabulînd deloc moralist, şi nici moralizator, chiar contrariul, îmbîrligător neadecvat de adevăruri şi realităţi. Aţi remarcat la sfîrşit ?!?
Ceea ce este tulburător, vorba vine-aşa într-o doară,
ultima frază (morala! cică-gică pus sus-jos cu susu-n jos, orizontal, în text !)
e tocmai UTILĂ perfect, dovedind, celor care pot să mai vadă corect, contradicţia sublimă diametral opusă cu tot restul textului în sine, abscons, bine betonat, orizontal-stîlcit, zăvorît în dulap !
Nu-i nevoie, de departe, de nicio LUPĂ !
ACESTA-I ESENŢIALUL, ORICÎT DE CIUDAT !
Celor care ca şi mine, venind din lumi trecute şi prăduite , din alte vremuri chiar şi timpuri, imemorabile, şi care azi, aici şi-acum, răniţi, blazaţi sau îndîrjiţi, pierduţi, entuziasmaţi sau înţelept,
şi trişti, dar încă vii şi liberi mai ales, încearcă prin „impacturi” şi „vorbării de unul singur”
o formă-absurdă rară paradoxală de misterioase semne ( disperate, dar nu în totddeauna) de pe o insulă, desigur deloc pustie, ci doar îngrozitor atît de pustiită abitir voit în care spectre bîntuie printre prădalnici inocenţi perfizi nelămurind nimica, totul, ZIC, tic şi SPUN :
CRED, că alegoria, merită cu pauze, de genuri diferite elevate, continuată, cu-o detaşare care să perturbe, s-aducă, tocmai şi mai Viu şi Liber, ceea ce adevărul ar putea să pară azi-o-absurditate.
Jocul acesta-atîta de serios ar trebui să aibă continuare-aş zice aproape-o permanentă obişnuinţă
Benefică, chiar dacă-infimă, şi unora, „infirmă” săle pară, nu-i nimic. Nici nu ar fi posibil altfel, ştiind prea bine dezastrul reuşit al celor Trei Sferturi de veac, trecute sub imperiul unui comunism şi post dezumanizant, feroce, împlinit, cadavru viu.
Şi tocmai de aceea disperarea-nmiită de o-nţelepciune şi-un umor ironic slavator ar putea da, prin tocmai sacrificiul de a privi, la rădăcină, tăindu-i Răului elanul, oricît de mici ar fi efectele, vibraţiile se vor multiplica cu timpul, iar tocmai absurdul inutilităţii va izbi Mizeriei spirituale-instaurată şi cultivată propagandistic şi intelectual, Moalele Capului, spărgîndu-i bubei sfîrcul din care puroiul se va scurge-eliberînd abcesul, deşi Aceasta, mulţi dintre cei sacrificaţi nu vor mai fi aici pentru-a privi
frunzele verzi şi frunzuliţe-florile-n floare sus pe ramurile arborilor renăscuţi fantastic, incredibil de superb.
Atunci cînd visul pare rîs de curcă, iar grav, speranţele arse de vrăjitori, călăi şi torţionari moderni, instructori politruci şi foşti propagandşti tereştrii securşti schimbaţi la faţă, sînt la pămînt, adînc, taman atunci, Acum ! este momentul cel mai dur prielnic să ne-opintim în scări şi bice-pşi să-i dăm Balaurului care tot înghite de 70 de ani hulpav, perfid, jegos şi criminal, strivind totul în cale şi în jur,
în cap, în gură-n plex, la oase şi femur, la măduvă şi fiere, la ficat şi splină, din plin şi din rărunchi.
Acelora care aici, se dau „comentatori”, simplii provocatori de stex, cu silă-mi vine să le răspunzi, nu merită deloc, şi-s mulţi, periculoşi, şi-otrăvitori cu state vechi şi colaboratori şi-„ilegalişti” desigur post-moderni şi doctori-diplomaţi, comentatori trimişi în cruciada celor care au făptuit şi făptuiesc „con brio” de nu doar 7 decenii, neînfricata-triumfală-intelectuală azi, revoluţie proletară, ieri.
Cu sile şi profesori, puncte puncte, PUNCT !
Reacţia LOR, la zid va fi, pusă în piaţă, tîrg, tîrgovişte, televizor, bizar-bazar, de toate pentru tonţi şi pentru proşti, cuminţi fără de minte-alegători şi turmentaţi, cu şpil original şi nu tîrziu, oricît de ireală-impresia sugrumă iluziei speranţa crunt curată şi cinstită, semn superb.
Nu-i este dat celui care scrie să explice celui ce nu pricepe.
Pașnica plimbare din Cotroceni mocnea de violență. Participanții erau, majoritar, de vîrsta a III-a și a II-a dar de pe la marginea dinspre sora ei mai mare. Media de vîrstă, așadar, era de bătrîiori.
Social, din clasa de mijloc – așa cum e ea la noi: nu moare de foame dar nici prea multe nu-și poate permite. O existență tihnită, ai zice. De unde, atunci, violența, ”dracii”? Oricum, nu din ”lipsa țelului de viață (”proiectului”) fiindcă, de regulă, oamenii aceștia au copii, nepoți, ”au pentru ce să trăiască”. Pînă la urmă, și a trăi liniștit pînă la adînci bătrîneți poate fi un țel în viață, mai ales dacă n-ai urmași ori ai dar ”sînt bine situați”.
Mi-am amintit de o-ntîmplare, dintr-o noapte grea, la Suceava: Fiu-meu se pricopsise cu o infecție intestinală, l-am dus la spitalul pentru boli infecțioase – nu prea populat, la vreme aceea. După ce situația lui s-a stabilizat, mă gîndeam să rămîn pe-acolo, pînă dimineață, cînd urma să-l luăm acasă. Am încercat ușa unei rezerve dar era ocupată de vreo 3 bătrînei care-au ridicat capetele. Am închis și-am căutat alta, am găsit-o și m-am întins un pic.
M-am pomenit cu moșnegii după mine, hotărîți să mă extermine fiindcă erau convinși că voiam să-i prad. La 3 am, niște omuleți – amărîți de li se vedea cimitirul prin urechi – erau puși pe harță, dar puși – nu așa! Se simțeau amenințați și acționau în haită – năpîrlită cum era dar de-o violență băloasă, ca a maidanezilor ”răi”, care dau tonul atacului.
Nu s-au potolit pînă n-am plecat de-acolo. Le-ncălcasem teritoriul, iar ei nu suportau asta. Erau bolnavi, internați și nu suportau alte persoane sănătoase, pe-acolo, în afara doctorilor lor.
Am verificat chestia asta – am și eu pusee bizare, uneori. Le-am spus că eram doctor. Afara, răcneau, nu ești doctorul nostru, nu te cunoaștem, du-te la bolnavii tăi!
Cum mi-s plecat de ani buni din București, am pus întîmplarea pe seama violenței din Moldova, pe care-am descoperit-o defel idilică, ba chiar separatistă – într-un fel: mulți din cei cu care veneam în contact aveau o problemă cu faptul că ”eram muntean”. Circumstanță agravantă – mai eram și bucureștean pe deasupra.
Am încercat și în ”lumea literară”, și-ncă însoțind un personaj drag lor. Prudent-exclusiviști, nici la a treia întîlnire nu mă recunoșteau, tot refăceam legătura: Sînt cutare, îmi pare bine, și mie; ne-am mai întîlnit, zău? Nu-mi amintesc.
Eram descumpănit: violența bătrîneilor o puteam pune pe seama unei sălbăticii endemice, inflamată de o longevitate păcătoasă (bolnăvicioasă, amenințînd cu extincția rapidă). Dar tribalismul intelectualității sucevene pe-a cui seamă s-o mai fi pus, căci erau oameni cultivați, autori de proză și poezie, participanți activi la viața culturală a zonei și nu numai?
Am pus-o pe seama anonimatului meu – nu eram notoriu, nu meritam atenția – ce dacă eram sucevean, de-acum? Nici măcar nu eram adevărat, un venetic – acolo!
Am fost de multe ori întrebat ce căutam eu în Moldova (Bucovina), de ce plecasem din București. Explicație mea era neconvingătoare. Odată, am avut inspirația de a născoci o istorioară tenebroasă – ceva probleme pe la București, nu mai era de trăit. Ei, așa da, se mai înțelegea. Dar cum să bagi în seamă un fugar proscris?
Am conchis că intoleranța nu ține cont de nivelul cultural, că e stare naturală ca intuiția, tactul, talentul – le ai ori nu le ai. Și dacă nu, nici cea mai aleasă educație, nici cea mai sclipitoare inteligență nu ți le poate da. Dacă adevărata natură umană ți-e exclusivismul – indiferent din ce venit (din familie, tradiție, din egocentrism peste medie) contactul cu alterii e neapărat virtual violent.
Așa i-am văzut și pe pașnicii plimbăreți de sub zidurile Cotrocenilor: montați împotriva oricui nu era de partea dreptății lor, a cărei valoare de-ntrebuințare era căpătată de la A3. Care nu era cauza ci pretextul (vorba lui Bălcescu, despre Revoluția Franceză) violenței lor endemice, vulcanic mocnind sub chipuri intelectual-adormite.
Zic eu că-i de urmărit cu atenție Fenomenul A3 – nu televizia, ca atare. În cadrul fenomenului general – formidabilul impact al media asupra bietului cetățean în căutare de repere, într-o lume a cărei vioiciune îl depășește și-l deprimă.
Impactul poate fi pus și-n legătură cu precaritatea actului de educație, tot mai pregnantă, de la an la an. Dar să știți că e neglijabil impactul lui Funeriu asupra învățămîntului. Avînd copil la școală, vă pot anunța că-i garantat climatul de violență încă de prin primii ani de școală. Și întărit, an de an, prin domnia golăniei – rău cu care corpul didactic pare a se fi obișnuit ca viermele în hrean (vorba lui Anton Pann).
M-am lansat într-un expozeu mai lung pentru a contesta valabilitatea tezei d-lui Ornea – despre scheletele din dulap. Nu-i schelet și nu-i în dulap, e vie și la purtător. De violența endemică, zic.
Din cele precizate de dvs rezulta fara echivoc ca la dvs numarul si nu calitatea lucrarilor conteaza… Dar aveti o circumstanta atenuanta: putini sunt cei care inteleg cu adevarat valoarea unor rezultate din lucrarile de matematica! Spre exemplu, comentatorul (numit Paul Dumitrescu) de mai sus nu prea intelege … Fiindca m-ati provocat, imi permit sa va dau doar cateva detalii despre cei doi matematicieni despre care indrazniti sa va pronuntati desi este limpede ca nu intelegeti nimic nici din lucrarile lor si nici din datele de la MathSciNet: lucrarile dlui Moroianu pot fi citite de un numar restrans de matematicieni datorita dificultatii subdomeniului in care dansul a lucrat, iar in timp dansul a abordat alte domenii, inclusiv „umaniste” si este, nu numai dupa parerea mea, unul dintre cei mai multilaterali oameni de cultura romani (a-l judeca numai dupa lucrarile de matematica (si acelea valoroase si dificile) este absurd !). Dl. Paltin Ionescu a fost numit (de catre ministerul italian) „prin faima” profesor la o universitate buna din Italia (acestia nu au facut o evaluare a lucrarilor dansului ca a dvs, care este de tot hazul, daca nu ar fi de plans …). Cum indrazniti sa faceti astfel de evaluari cand este clar, macar din datele de mai sus, ca sunteti complet in afara acestei operatii de evaluare ? Ne mai miram ca studentii si doctoranzii nostri parasesc tara cand exista astfel de „evaluatori” ca dvs !
Domnule „profesor”, raspund comentariului dv doar pentru ceilalti cititori, altfel, nu cred deloc ca ati scris cele de mai sus cu bune intentii, corectitudine si mai ales impartialitate, incat sa meritati un raspuns.
Evaluarea sumara si rapida pe care am facut-o despre cei doi comentatori plini de aere superioare, care se cred indreptatiti sa dea sfaturi la toata lumea si sa priveasca de sus pe toti ceilalti, este corecta si mai ales obiectiva. Cel primul cand am vazut „realizarile” stiintifice ale primului comentator genial am ras in hohote: caricatura completa a „omului de stiinta”! Nu cred ca aveti curajul sa ma contraziceti, doar daca sunteti in aceeasi situatie.
Despre cel de-al doilea, mi-am exprimat parerea gandindu-ma la criteriile de promovare propuse de echipa Funeriu. Daca acestea nu sunt calitative, atunci…..puncte, puncte, e alta treaba, alt cadavru din dulap.! M-am uitat la reviste, am comparat chiar cu realizarile stiintifice ale autorului, cunoscut ca un bun matematician cu o cariera ireprosabila. Cel putin asa am auzit. Comparati si dv, stiind ca autorul, domnul L Ornea, e mai tanar si are inca ani buni pana la pensie. Cel putin asa reiese dupa anul in care fiecare dintre cei pomeniti au publicat prima oara. Deci nu vorbesc dupa ureche, nici ca sa jignesc pe cineva. Dar cred ca oamenii trebuie sa-si vada si sa-si judece singuri pozitia si realizarile, inainte sa-i judece pe altii si sa-i trateze cu dispret. Mai putine sfaturi pentru altii, mai multa modestie si realism. Nu schimbi lumea si nici opiniile cand esti o persoana oarecare care traieste din iluzii despre propria persoana. Nici nu faci declaratii ca cea din subsolul articolului :”plec ca pierd timpul aici, vorbesc cu prosti, nu intelegeti nimic din ce spun, nu spuneti nimic inteligent, nu am cu cine discuta …….puncte, puncte”. Eu nu am facut decat sa mentionez – in treacat; de altfel, nici nu ma asteptam la asemenea reactii, doar MathScinet este o modalitate obiectiva de a vedea in ce ape stiintifice se scalda cineva -,deci nu am facut decat sa arat „cadavrul din dulap” al celor care se cred- fara sa fie- superiori celorlalti.
Domnului Ornea ii transmit sa nu fie ingrijorat ca oamenii ii citesc articolele chiar daca nu se grabesc sa-si expuna ideile in comentarii. Dar cateodata te cam saturi sa fii luat drept tembel si ai chef sa pui la punct pe cine se baga prea mult in seama.
Aceste izuri ce se scurg
Din spaţiul cel fără de Sens
Nici Dumnezeu , nici căpătîi
Doldora d’ifose şi fudulii, excese şi intelectuali
Isme şi chisme, chisturi, supureli şi zvonuri
Puturoşenii puturoase din care hrană este
Celor ce caută-n gunoi şi (nici măcar) haz n-au
Hazna să facă dintr-o ţară-adusă clar
În stadiul doar de mort, stîrv nici măcar viu, acum,
Aici, ce sens ar mai avea, de-a căuta de-a-mbălsăma
Cadavrul pe care toată lume îl dispută-aiurea
Controversîndu-se şi deturnînd notoriu-orice
Fărîmă de-adevăr firesc şi urmă de lumină.
Sting deci pagina-n care insalubrul a devenit îngrozitor, firescul,
Şi-ascult din cînd în cînd un cîntec încercînd să-mi oblojesc
Ce-a mai rămas din vis viu superb, frumos şi spirit, versul.
Celor ce caută gîlceava într-un azil de descreieraţi
În cadrul unui cimitir imens cît ţara-n care cancerul roade
Iar cangrena creşte, nu pot decît să le urez „noroc”,
În hotărîtul lor demers de-a se hrăni cu partea cea mai putredă
Pe care clefăind-o cu nesaţ se bucură-n extaz
De seva ei atît de purulentă-greaţă, virus şi dulce drog, demenţă.
N-a mai rămas nimic, sting lampa, (în engleză) „sting”!
Domnul Ornea nu a scris despre medaliile Fields caci, asa cum recunoaste chiar dansul, nu a inteles in profunzime subiectele. Eu as fi vrut sa ne scrie despre medaliile Fields de randul trecut. In caz ca si aceasta se dovedeste a fi prea mult, poate ne repeta cum este cu spatiile LO (cele in care notiunea de sir nu are sens).
@joenegut: e foarte bine ca militati pentru Iohannis sau pentru oricie altcineva, dar criteriile dvs. mi se par cel putin bizare. Pe logica asta, ar trebui sa votati cu dl. Kelemen Hunor, ai carui stramosi pe aceste meleaguri sint mai vechi de anul 1000. Si apoi, ce va face sa credeti ca stramosii altor candidati in afara de Victor Ponta ar fi de data mai recenta?
Acum, serios, chiar nu gaseati niste argumente mai solide? Ar fi pacat ca mitul neamtului sa fie singurul criteriu de alegere al unui candidat la presedintie. Ca si ortodoxia sau romanitatea, de altfel.
Fiindca ati auzit de MathSciNet as fi putut sa cred ca sunteti matematician, dar evaluarile dvs (chiar prelucrate din datele de la MatSciNet) sunt foarte proaste (rudimentare; banuiesc ca dvs confundati valoarea cu numarul lucrarilor !). Asa ca unul ca dvs (care nu cred ca intelege prea multe din matematica) nu este potrivit sa-i reproseze dlui Liviu Ornea faptul ca n-a scris despre medaliile Fields ! Era mai indicat sa comentati articolul autorului decat sa-i dati sfaturi sau sa pretindeti alt subiect …
Cum oare am putea explica NE-Putinţa
Celor care Ştiu, sau ar trebui să Ştie măcar cîte ceva Despre…..
DAR care nu PRICEP nici măcar O IOTĂ din ceea ce se fac că ar şti
dar nu fac decît să otrăvească, deturnînd permanent, Adevărul Cel Veşnic !
Citiţi dacă vă mai amuză, lamentabilul text despre Dumnezeu, al celebrului Liiceanu !
ASTFEL veţi reuşi , poate, să realizaţi, CUM,
ceea ce se întîmplă în RomâniaD’AZI,
a Scăpat de sub ORICE control LOGIC
cel al Firescului absolut absent concret Natural
TOTUL fiind, evident, doar O :
MANIPULARE ca-N
POVEŞTI !
Şi totuşi, indiferent, CACEALMAUA
CONTINUĂ !
Spre regretul meu, catrenul reprezentand pastişa unuia din vestitele „Caprichos” a apărut, protest sau avertisment de dincolo de Styx, la finalul unui text ataşat din greşeală (si in plus, cu doua rime inversate).
Nu-mi rămane, cu scuzele de rigoare, decat sa-l mai scriu o dată, cu mana pe inimă in ce priveste sinceritatea sentimentelor declarate:
================================================================================
Coşmaruri cum n-am mai văzut,
Gasteropozi, lilieci şi reptile…
Ah, de-aş putea să UIT de trecut,
De prezent şi de Profesorul Sile!
AMARE COŞURI
ies din nas străfund
pe-ascuns şi peste toate
Trecutul nu mai E,
şi nici prezent nu poate fi,
Totul, firesc, fiind-azi o bazaconie plată
atît de bine pregătită „slash”
însoţită şi acompaniată-ncît,
cadavrul pute AZI, subtil,
Superb, tocmai aşa cum trebuia să se întîmple
Glonte în ceafă sau în frunte,
FĂRĂ MIROS !
Text . Perfid. Abscons.
Lucid, fluid, real, virtual superb, alb-negru : SCONCS !
Am citit articolul domnului Ornea şi m-am bucurat!
Nu la fel pot spune despre comentarii. De ce?
Pentru că mulţi dintre cititorii acestui forum ignoră fundamentul democraţiei, la vot toţi suntem egali!
Este eroarea în care au picat mulţi, atraşi ca fluturii de o lumină falsă.
A ignora că sunt oameni care cred sau se iluzionează că Antena3 spune adevărul şi că nu comite falsuri ordinare şi calomnii este mai mult decât o crimă, este o greşeală!
Trebuie ca toţi oamenii conştienţi să militeze şi lămurească pe oamenii normali inclusiv pe cei care se uită la Antena3 care este soluţia pentru alegerea viitorului preşedinte!
Eu unul militez pentru candidatul cel mai vechi de pe aceste meleaguri, adică pentru sasul Johannis. El poate documenta că strămoşii lui sunt de pe la 1500 aici!
Cine dintre ceilalţi pot dovedi asta?
Doar vechea mare boierime românească ar avea dovezi la fel de vechi.
Domnul Ponta poate să fie mândru că este român, este dreptul lui, dar de când?
Domnul Johannis este mai vechi, mai de aici, orice ar vrea şi crede alţii!
https://www.youtube.com/watch?v=wwKGTxF0OyQ
https://www.youtube.com/watch?v=f2OvdQLD72o
https://www.youtube.com/watch?v=Ccs2rt0oSzQ
https://www.youtube.com/watch?v=037uSAIahho
AJUNGE !
ajunge ????????
NU n-ajunge : https://www.youtube.com/watch?v=GdthX65CMp4
https://www.youtube.com/watch?v=tRGuFM4DR2Y
Şi nici nu va ajunge vreodată !!!!
Domn’ PALTIN Ionescu., cum e cu retragerea? Merge cam greu., seamana cu demisia in 5 minute si cu demisia irevocabila. Dar nu te intrista, ca nu te-am crezut ca te lasi matale asa usor.
Alfred Resch, textele agrapha şi soluţia “problemei sinoptice”
Agrapha (gr. Ἄγραφα: “Cele nescrise”, sing: agraphon) este termenul introdus în 1776 de savantul german Johann Gottfried Körner1 pentru a desemna spuse ale lui Isus neconţinute în Evangheliile canonice, dar atestate în alte documente ale creştinismului primitiv sau ale Părinţilor Bisericii. (Deoarece spusele respective se bazează la rândul lor pe anumite surse scrise ale istoriei crreştinismului, mulţi dintre cercetătorii actuali prefer să le numească “Spuse extracanonice” sau “Spuse necunoscute”.) Gottfried Körner însuşi propusese un umăr de 16 agrapha, dar colecţii de astfel de spuse, dar astfel de colecţii au fost curente sub diverse nume începând din 1698, când Johann Ernst Grabe publicase în lucrarea sa Spicilegium un număr de unsprezece Dicta Jesu Christi quae in IV Evangeliis non extant. Publicarea unor colecţii ale celor mai importante agrapha a fost continuată în secolul XIX de Rudolf Hofmann în Leben Jesu nach den Apokryphen, de Brooke Westcott în Introduction to the Study of the Gospels, de Philip Schaff în History of the Christian Church şi de Adolf Hilgenfeld în Novum Testamentum extra canonem receptum.
Cel care a dat prima colecţie exhaustivă, însoţită de ample comentarii critice asupra surselor lor acestor texte, a fost teologul german Alfred Resch (1835-1912) în lucrarea sa din 1889 Agrapha: Aussercanonische Evangeliumfragmente in möglichster Vollständigkeit zusammengestellt und quellenkritisch untersucht, a cărei a doua ediţie (modificată pentru a cuprinde şi texte extracanonice referitoare la Vechiul Testament) şi apărută în 1906 sub tcitlul Agrapha: Aussercanonische Schriftfragmente constituie obiectul traducerii de faţă. Deşi datând de pste un secol, cartea lui Resch continuă să fie considerată şi azi colecţia standard a spuselor nescrise neo-testamentare, manuscrise sau patristice, lucru reflectat atât de reeditarea ei postbelică (Darmstadt,1967, Wissenschaftliche Buchgesellschaft), cât şi de ocazionala citare a diverselor agrapha după numerotarea conţinută în acest volum.
* *
*
La origine, interesul lui Resch, ca şi al predecesorilor săi, pentru textile agrapha a fost ns surselor Evangheliilor sinoptice,2 pe care exegeza actuală o consideră “una din cele mai dificile probleme de cercetare din istoria ideilor,… una despre care se poate spune că nicio altă chestiune din istoria ideilor n-a fost supusă unui grad asemănător de investigaţie ştiinţifică”.3 După ce de-a lungul întregului Ev Mediu şi al primelor secole care i-au urmat contradicţiile, deseori speculate de adversarii creştinismului, dintre cele trei Evanghelii sinoptice (ale lui Matei, Marcu şi Luca), au fost explicate, pe urmele lui Origen şi ale lui Augustin, prin teoria “armonistică” a presupusei completări reciproce dintre cele trei Evanghelii strâns înrudite între ele, în a doua jumătate a secolului XVIII, odată cu începutul studiilor critico-istorice ale Noului Testament, centrul de greutate al problemei sinoptice s-a deplasat spre acordul dintre cei trei sinoptici, reflectat în uniformitatea relatărilor şi a selecţiei materialului faptic, ambele sugerând existenţa unei relaţii de dependenţă între ei, sau în raport cu o anumită sursă comună ‒ fie o ipotetică “Evanghelie Originală”, pierdută după constituirea canonului neo-testamentar, fie o colecţie, tot atât de ipotetică, de “Discursuri ale Domnului”, care ar fi stat la baza discursurilor reproduse de Matei şi Luca, dar în mare parte inexistente la Marcu.
Începând cu lucrarea lui Lessing Neue Hypothese über die Evangelisten als bloß menschliche Geschichtsschreiber betrachtet, ipoteza unei culegeri de relatări ebraice privind viaţa şi învăţăturile lui Isus, culegere “provenită din povestirile orale ale Apostolilor şi ale tuturor persoanelor care trăiseră în preajma lui Christos” începe să câştige din ce mai mult teren, întâi ca teorie a unei Evanghelii originale (Urevangelium ‒ Johann Georg Eichhorn, 1804) apoi ca teorie a “Celor două surse”2 (Christian Gottlob Wilke, 1838; Christian Hermann Weisse, 1838; Heinrich Julius Holtzmann, 1863). Deja Lessing, în lucrarea citată, adusese în discuţie fraza finală a unui citat al lui Eusebiu (Hist. Eccl. III, 39, 16) din scrierile lui Papias,3 citat care era destinat să alimenteze timp de peste 200 de ani cele mai diverse şi pasionate dispute pe marginea originii Evangheliilor sinoptice, considerate ca provenind dintr-o anumită sursă ebraică al cărei redactor ar fi fost apostolul Matei.4
* *
*
Una din caracteristicile şcolii germane, precumpănitor protestante, de analiză critică a genezei Noului Testament a fost preferinţa acordată indiciilor “interne” (descoperite în textul însuşi al acestuia) şi interesul redus pentru informaţiile furnizate de tradiţia bisericii şi de autorii patristici. De aici rolul central, atribuit, începând cu Eichhorn şi Schleiermacher, unei scrieri precanonice construită în manieră pur deductivă, pe baza utilizării mărturiei lui Papias în elaborarea diverselor variante ale “Evangheliei Primordiale” sau ale “Sursei Q”, şi tot de aici scepticismul aproape generalizat la sfârşitul secolului XIX faţă de însăşi existenţa unei Evanghelii Ebraice, pe care autorii patristici obişnuiau s-o numească “Evanghelia după Matei”, “Evanghelia după apostoli” sau, cel mai frecvent, “Evanghelia după Evrei”.
Referiri la o asemenea scriere precanonică, pe care unsprezece autori7 din secolele II-IV o atribuie apostolului Matei se întâlnesc la peste douăzeci dintre Părinţii Bisericii, iar numărul total al mărturiilor existente se ridică la peste şaptezeci, mergând de la sfârşitul secolului I până la începutul secolului X. Atât Origen cât şi Eusebiu plasează Evanghelia Evreilor în categoria cărţilor “disputate” ‒ antilegomena, (intermediară faţă de cea a scrierilor “acceptate” ‒ homologoumena sau “respinse” ‒ notha) alături de Apocalipsă şi de Epistolele lui Iacob, 2 Petru, Iuda şi 2-3 Ioan; nicio altă scriere necanonică nu a beneficiat de o răspândire egală în cadrul bisericii primitive, iar folosirea ei era exclusivă printre evreii convertiţi la creştinism, pentru care “disputate” par să fi fost Evangheliile canonice.8
Coşmaruri cum n-am mai văzut,
Gasteropozi, lilieci şi reptile…
Ah, de-aş putea să UIT de prezent,
De trecut şi de Profesorul Sile!
La Limita Acceptabilului !
Dar cui să mai poţi azi, a te adresa în ce a mai rămas din România ?
Cei trăind Acolo, cu extrem de puţine excepţii, nu vor putea Niciodată ieşi din Dulap, fiind peste Tot,
continuînd „inocenţi” (aplicăm aici şi acum, prezumţia de nevinovăţie, cu extrem de mare greutate, mai ales pentru „unii”) să-şi imagineze că ştiu, pricep şi deţin sensul mersului unui cadavru ambulant,
infestat de, trebuie repetat, nimeni nu o spune, extrem de puţini, o subliniază, cei 70 de ani de comunism şi post-securisto-comunism.
CAUZA esenţială a Relelor de la Rădăcină, a ultimului secol scurs !!!!!!!!!!!!!!
Dacă veţi citi atent, extrem de marea majoritate a eseurilor-articole, Nimeni, în Ţara devenită-a lu’ Niminea, nu pomeneşte Nimic despre acest Esenţial RĂU de la Rădăcină.
Toate analizele, fiind astfel, din Faşă, FALSE şi mai ales Toxice, Nocive, Otrăvitoare, Contaminate.
Cu acest text, „politic” ( fiecare îşi alege tema-subiectul, liber sau constrîns) dl. Liviu Ornea, dovedeşte parcă mai mult decît niciodată o cecitate „elucubrantă”, tocmai prin eludarea şi deturnarea VOITĂ a cauzelor acestor efecte de azi.
Cu atît mai mult, mulţi dintre colaboratori dînsului de la O.C.
Fiecare este Liber să se Exprime, DOAR CĂ, în acest sens firesc, această Libertate nu este Biunivocă,
şi pe departe, nu este respectată în mod civilizat de cei ce au Puterea Cenzurărilor meşteşugite, cele mai crunte, fiind cele ideologice.
Tocmai în aceste SENS, cel puţin al Bunului Simţ, despre Adevăruri ce să mai vorbim ( eludînd de 25 de ani, programat planificat şi viciat Rolul, Urmările, Efectele Colaterale, infestările cadaverice, mai ales din-afara DULAPURILOR, a celor 70 de ani Malefici) dl. Paltin Ionescu, o spune mai răspicat ca niciodată, fără a putea intra aici, este evident, în toate detaliile, subliniind firesc curajos, net, Revolta a manipulărilor bestiale totalitariste NU DOAR ale Antenelor, luînd clar Atitudinea cea mai SĂNĂTOASĂ :
IEŞIREA DIN HAZNA !
Despre faptul că în subsolul Acestui Articol, al dlui. Ornea, Nimeni nu analizează amneziile istorice,
deformările prin omisiuni şi mai ales Mesajul Subliminal deformînd Realităţi şi Adevăruri, ce sens ar mai avea să subliniem, că :
dl. Paltin Ionescu, ca un „gentleman” (https://www.youtube.com/watch?v=oKAb-VOit0Q)
nu a mai subliniat partea Aberant Halucinantă a lucrurilor, detaliilor şi nuanţelor, ar fi fost INUTIL, a devenit INUTIL,
ESTE, Doar a făcut-o de atît de mii de ori, INUTIL.
Cînd Dulapul devine o ŢARĂ, cadavrele nu mai pot fi deosebite de VIU şi LIBER !
Poate preferaţi această versiune : https://www.youtube.com/watch?v=d27gTrPPAyk
Toate vă conduc Tot Acolo, unde SOLUŢIE Adevărată Nu (mai) Există !
Şi ASTA, pentru încă cel puţin 50 de ani ! Doar evitarea RĂULUI post-Ex-securisto-comunist,
mai mult decît niciodată reprezentat în modul cel mai evident de urmaşul lui „ion iliescu”
„ponta v.v.” & Acoliţii & Antenele. Paliativele ţin de PLACEBO şi CATOBLEPAS ! inutil !
OMAGII dlui. Paltin Ionescu pentru Atitudine şi SENS : https://www.youtube.com/watch?v=SUYI7kIR0S4
https://www.youtube.com/watch?v=PeKE2Z-9HVM
Totu-i atît de FRAGIL !
https://www.youtube.com/watch?v=lB6a-iD6ZOY
https://www.youtube.com/watch?v=O7J8SqZMD0g
Citez un articol al Adrianei Saftoiu, ca tot ne „complimentam” in citate.
http://adevarul.ro/news/politica/elena-udrea-proiectul-traian-basescu-1_53f6f6dd0d133766a87b0fea/index.html
Elena Udrea, proiectul lui Traian Basescu
A spune „Traian Băsescu o susţine pe Elena Udrea” e un pleonasm. Pentru că Traian Băsescu înseamnă Elena Udrea. A fost proiectul lui de la bun început şi doar cei care au vrut să vadă şi să creadă altceva au refuzat evidenţele. Pentru mulţi a fost nevoie de 10 ani, ca să rămână uimiţi, debusolaţi, şocaţi de recunoaşterea acestei alegeri care a avut loc la nici o lună după ce prelua mandatul de preşedinte. Loialitatea reciprocă dintre cei doi poate fi acceptată, cât timp ar fi rămas la un nivel personal şi nu ar fi prezentată ca o virtute politică. Mihail Manoilescu spune mult mai bine în Etica politică: „Fidelitatea faţă de şeful partidului poate să constituie o virtute cu caracter privat, dar niciodată o virtute politică; ea merită să fie un loc de onoare în cartea De amicitia, dar nu într-un volum De rebus politicis”. Traian Băsescu îşi încheie mandatul sub aceleaşi auspicii sub care a început: Elena Udrea. Ceea ce rămăne în mod vizibil în urma lui este dârzenia cu care a dorit să o impună pe scena politică. A fost proiectul său prezidenţial şi politic. Lui Traian Băsescu trebuie să i se recunoască coerenţa şi consecvenţa în susţinerea acestui proiect. Acest lucru – apartenenţa la un proiect – nu e de imputat. De imputat e faptul că a uitat să vorbească despre acest proiect, care i-a definit 10 ani de mandat, în campaniile electorale când cerea votul şi încrederea electoratului pentru un alt proiect: cel pentru ţară fără să ne avertizeze că asta înseamnă Elena Udrea. Pentru proiectul său personal a sacrificat tot: o alianţă, guverne, un partid, acum şi viitorul imediat al ţării, oameni pe care i-a demonizat public, cu aceeaşi capacitate uluitoare, pe care i-am descoperit-o în toţi aceşti ultimi ani, de a mistifica realitatea, oameni care i-au fost alături când se simţea zilnic ameninţat de Adrian Năstase şi tripleta mult hulită Bittner-Petrache-Cocoş (cumva vreunul dintre cei trei a luat calea Justitiţiei independente sau primarul Bucureştiului, şeful opoziţiei de până în 2004, a minţit o ţară întreagă vreo trei ani de zile, acuzându-i de tot felul de nelegiuri făcute de aceştia în numele lui Adrian Năstase?) sau de cei 322. Lui Traian Basescu i-a plăcut să pară ochiul vigilent ce străpunge saltelele din dormitoarele celorlalţi. Acum anunţă că unii şi-au pitit tot felul de amănunte din CV-ul lor. Cu aceeaşi aroganţă pe care şi-a permis-o în toţi anii aceştia. De altfel, cel mai des s-a exersat în a intimida. A folosit la nesfârşit sintagama „eu sunt bine informat” (ce să vezi, exact în cazul Cristian Diaconescu nu a fost informat la timp), a jucat atât de credibil rolul „reformatorului”, farsa independenţei de orice grup de interese, încât a convins pe mulţi cât de neinteresat personal e în zbaterile politicii mârşave ale celorlalţi nenorociţi pe care îi deconspira neiertător. Doar ţara părea să îi fie călăuză. Se lupta năprasnic cu toţi cei care îl prezentau ca pe un prestidigitator al dosarelor. Uneori miza era atât de personală încât şi un ziarist modest trebuia să fie “demascat” pentru greşeli din adolescenţă când a reuşit un interviu compromiţător pentru un apropiat din „selectul” grup de interese. Cu ajutorul unor trusturi de presă bine plătite de grupul familiar lui, a reuşit să pară că doar el are dreptul să vorbească şi să acuze. Traian Băsescu mereu a mizat pe frica pe care o provoca, invocând public sau în privat câte un secret, câte un element de dosar. Traian Băsescu are de câştigat o singură luptă: viitorul său şi al alesei lui. Iar dacă pentru asta Victor Ponta trebuie să fie preşedinte, va face totul ca Ponta să fie preşedinte. Inclusiv să sfărâme toate şansele dreptei de a feri ţara de pesederizare. Şi apreciez sinceritatea lui Viorel Hrebenciuc, care în emisiunea de miercuri seara, de la Digi 24, a recunoscut că Elena Udrea, prin cadidatură, îl ajută pe non-adversarul cuplului de la Cotroceni, Victor Ponta.
Domnule, mirarea mea este sincera si legitima, daca ne gandim ca decernarea medaliilor Fields are loc o data la 4 ani si este un eveniment pentru orice matematician care se respecta. A scris si presa romaneasca despre subiectul asta, au scris jurnalisti fara nici o legatura cu matematica, deci, ma asteptam sa vorbiti despre acest eveniment in Observator Cultural asa cum in trecut ati scris despre alte subiecte matematice. Evenimentul, numele castigatorilor, nu rezultatele ca pe astea putini le cunosc si mult mai putini le inteleg. Si, va rog sa ma scuzati, dar MathSciNet nu minte si nici nu e prieten, mentor, fost coleg sau comentator al nimanui. Dar accept ideea ca ceea ce pare extraordinar pentru unii, poate fi considerat mediocru pentru altii si vice versa. Sper ca puteti accepta si dvs acest lucru.
Iamblichos, Protreptic, 6 (37, 22-41, 5). Iar mai departe, întrucât cu toţii alegem cele posibile şi folositoare, trebuie arătat că ambele ţin de filosofie, şi că dificultatea deprinderii ei este mai mică decât mărimea folosului. Căci noi toţi preferăm să ne ocupăm cu lucrurile mai uşoare. Că noi suntem capabili să ne însuşim ştiinţa despre cele drepte şi folositoare, cea despre natură, precum şi celelalte ştiinţe despre adevăr, este acum uşor de arătat. Căci cele anterioare sunt totdeauna mai cunoscute decât cele posterioare, şi cele superioare de la natură – mai cunoscute decât cele inferioare . Căci ştiinţa se ocupă mai mult cu cele definite şi ordonate decât cu contrariile lor, şi cu cauze, mai mult decât cu efecte. Iar lucrurile bune sunt mai definite şi mai ordonate decât cele rele, tot aşa cum este şi un om cumsecade faţă de unul netrebnic; căci trebuie să existe aceeaşi deosebire între ei. Iar lucrurile anterioare sunt în mai mare măsură cauze decât cele posterioare; căci, îndepărtându-le pe cele dintâi, sunt îndepărtate şi cele care-şi trag fiinţarea din ele; liniile n-ar exista dacă ar fi îndepărtate numerele, solidele ‒ dacă ar fi îndepărtate liniile, şi silabele ‒ dacă ar fi îndepărtate aşa-numitele litere.
Ibidem, 9 (52, 16-54, 5). Este deci cu totul rizibil să căutăm din fiecare lucru un folos dincolo de el însuşi, şi să întrebăm: „Ce câştig ne aduce asta?” sau „Care e folosul?” . Căci, într-adevăr, aşa cum spunem noi, cel ce pune astfel de întrebări nu pare să aibă habar de ceea ce este nobil şi bun şi nici nu face vreo deosebire între cauză şi cauză contributivă.
Daca numele dumitale este Daniel, prenumele meu este Ionescu. Daca nu, nu. La romani ca la romani (fara diacritice); sper sa te descurci, in cele din urma.
Articolul meu de săptămîna asta a stîrnit discuții care mă bucură – mulțumesc tuturor comentatorilor pentru interesul acordat. Pentru că mi se pare că nu am fost suficient de explicit în text, precizez că nu pun la îndoială în nici un fel efectul nefast al manipulării Antenelor, spun doar că nu numai manipularea explică reacțiile susținătorilor lui Voiculescu.
Ca și alte dăți, sînt comentatori care deviază discuțiile, cu obișnuita rea-credință. Încerc, uneori, să scriu articole de popularizare a matematicii la rubrica asta, sau să fac portrete de mari matematicieni. Dar nu cred că e locul potrivit să prezint rezultatele medaliaților Fields de anul acesta. Și, ca să preîntîmpin alte răutăți: nu, nu sînt la nivelul acelor rezultate, nu le înțeleg în profunzime.
Nu ca reacție directă la acest articol, dar în subsolul lui, a apărut și un comentariu care mă mîhnește adînc. Paltin Ionescu mi-a fost profesor, mentor și, în timp, mi-a acordat prietenia lui. Este un matematician foarte bun, prin plecarea căruia, acum trei ani, facultatea noastră a pierdut enorm. Îmi pare tare rău să pierd un cititor de calibrul său. Îmi pare rău pentru revistă care, iată, pierde un cititor și un comentator atît de pertinent și de sagace. Mare păcat.
Cred că problemele pe care le ridică Paltin sînt reale și importante. Totuși, deși nu sînt de acord cu multe dintre opiniile politice găzduite de revistă, continuu să scriu în OC. O fac deoarece cred sincer în virtuțile și în necesitatea dialogului și pentru că, indiferent de divergențele noastre, redacția nu mi-a cenzurat niciodată, în aproape 9 ani deja, vreun articol. Nu știu cît de mare e impactul. Nu cred că aceia care comentează pe forum sînt un eșantion reprezentativ al cititorilor, sper că nu. Deși, cînd știi că te citesc Paltin Ionescu, Mihnea Moroianu, profesor, lucid și atîția alții, ai o stare de bine. Dar am primit uneori reacții, nu neapărat de apreciere, prin e-mail sau viu grai de la cititori, cunoscuți mie sau nu, care nu s-au manifestat niciodată pe forum. Pe de altă parte, mi se pare că, din păcate, nu sîntem încă pregătiți pentru o adevărată cultură a dialogului: fiecare pornește discuția cu un adevăr al lui de care e atît de convins încît nu se lasă clintit nici cu o iotă. Dar n-ar fi mult mai rău dacă nici măcar nu am încerca?
Cum, domnul profesor Paltin Ionescu nu mai combate? Vai, ce trist sunt, plange camesa di pi mini.
Cum, face DOAR matematica?
@ pentru cititori: de ce are Ponta cele mai multe sanse la presedintie? din cauza unora ca domnul profesor Paltin Ionescu. Domnul profesor Paltin Ionescu n-a vrut sa rupa lanturile care-l legau de Basescu, s-a induiosat cum apara prezidentul „statul de drept” si „independenta justitiei”. Ce a primit in schimb?
Un sut in cur si Cotroceniul deschis, cu portile mari date de parete, pentru Elena Udrea.
Domnule paltin Ionescu,
La dumneata, care este numele si care este prenumele?
Acum ca buricul pamantului, adica domnul Ionescu, s-a retras, lumea va fi mult mai trista. Noroc ca altii mai lucizi, mai Moroieni sau mai profesori stau de straja.
Chiar domnule Ornea, de ce nu-l ascultati pe domnul Ionescu P.?
Ma asteptam de la domnul Ornea sa vorbeasca in acest numar al Observatorului Cultural despre cei patru medaliati Fields de saptamana trecuta. Dar, sa fim cinstiti: cu mici exceptii- extrem de mici- cine e interesat de medaliile Fields in Romania? Romania care se pregateste de alegeri, si ce alegeri: Victor Ponta vs Elena Udrea! Restul nici nu mai conteaza. Nu mica mi-a fost mirarea cand am constatat ca mai sunt doi matematicieni printre comentatorii declarati -cu nume, prenume, profesie si ifose -ai Observatorului Observator! Dar si acestia sunt mai interesati de politica autohtona cu iz de mahala decat de medaliile Fields! Ce-i drept, amandoi par destul de slabuti in domeniu, dixit MathSciNet- aproape inexistenti dupa criteriile Funeriu, ca tot fu amintit domnul reformator, asa ca inteleg ca politica ii pasioneaza mai mult decat matematica si se pot exprima mai bine in acest domeniu.
Asa ce, ce sa facem, discutam despre Basescu, Ponta si Udrea, ca la asta se pricepe tot romanul de rand cu pretentii de intelectual \\\\\\\”fin\\\\\\\”.
Va doresc succes la comentarii: sunt pe masura candidatilor la prezidentiale.
@ Paul Cernat
D-le profesor Paul Cernat,
Daca v-ati schimba ochelarii, ati vedea si linia dreapta din mesajul meu. Mihnea Moroianu v-a apreciat just, candva, capacitatile critice. Vedeti copacii, nu si padurea. Nu puteti comenta ce am scris alegand, pe sarite, doar ce vi se pare ca puteti combate! Totusi, daca cititi TOT ce am scris mai sus, sigur va veti regasi, pe undeva. Recomandati lecturi studentilor si copiilor dvs; de cultura si viitorul meu ma pot ingriji eu insumi.
Va doresc un ministru al invatamantului care sa va aprecieze talentul.
Al dvs (fost) coleg,
Paltin Ionescu
@prof. Sile et al.
V-a scapat ceva esential: nu m-am adresat dvs. Continuati sa priviti la A3, votati Ponta si bucurati-va: veti mosteni imparatia cerurilor. Se zice ca nu doare.
@ Mihnea Moroianu
Dragul meu,
Inteleg ce scrii, iti multumesc si, fii sigur, ma emotioneaza orice evocare a Maestrului. Dar esti convins ca ‘vorbitul singur’ e o indeletnicire respectabila ? Poate ca exista si varianta ‘ii place sa se auda… scriind’ :-))
Dle Paltin, dle Ionescu inclinati a crede ca singurul lucru care conteaza este alegerea presedintelui. Oare? Cand intelectualii de diverse extractii se cocoseaza pe ratiunea de stat, cauta sa afirme „principii si valori” care sa propulseze sustenabil natia in viitor. Vanitatea si orgoliul afirmarii propriilor convingeri, ca derivate direct din buricul strategic al lumii, ii impiedica sa observe ca au pierdut contactul cu realitatea.
Ce mai conteaza ca revistele alea destepte abia respira. De la stanga la dreapta si de sus in jos, dupa 25 de ani, suntem in aceeasi rascruce.
Violarea cu obstinatie a bunului simt in materie de rezultate tangibile la nivelul spectatorilor, transforma scena intr-un vast platou unde se practica prestidigitatia si iluzionismul.
Din acest motiv, probabil, rabufneste din cand in cand cate un Ionescu. Va inteleg si va dau dreptate.
Dragă Paltin,
Ca de obicei, e o plăcere să te citesc, dar de data asta mi se pare că pleci de la o premisă greşită: aceea a aşteptării unui “impact” sau rezultat nenul al celor scrise în acest mediu virtual.
După mine, nu impactul ar trebui să primeze, ci întrebarea dacă ceea ce spui este sau nu rezultatul unei “acţiuni nemecanice”. (Ţi-aş putea da oricând o listă de celebrităţi şi “lideri de opinie”, ale căror producţii, aplaudate din politeţe, nu mai au demult niciun impact real, tocmai fiindcă succesul şi celebritatea obţinute prea uşor i-au transformat în autori de texte şi declamaţii “mecanice”.)
………………………………………………………………………………………………………
Un om pe care l-am îndrăgit amândoi, şi care se odihneşte acum în pământul Ferrarei, mi-a spus cândva, absolut în treacăt:
“Ca să vezi lucrurile cu adevărat trebuie să le priveşti la rădăcină. Dar pentru asta îţi trebuie un anumit spirit de sacrificiu…”
…..si de la mine o recomandare de lectura; „Mon pays”, tot Cioran. E acolo o fraza inspaimantatoare ” a crede ca potzi fauri un viitor pentru o entitate care nu poate avea asa ceva”. Entitatea este azi rrrrominika pontoasa.
A fi angajat trup si suflet de partea „tandemului Ponta-Tariceanu”, dar a nu gasi niciun alt argument in afara jalnicei sperietori a „supravietuirii basismului” este, categoric, cea indubitabila proba privind falimentul ideatic si politic al respectivului tandem.
Este tactica unor oameni complet lipsiti de viziune proprie, care nu au nimic pozitiv de oferit, si care cred ca pot castiga o data in plus cu cartea antipatiei (intretinute cu disperare de profitorii ei) fatza de un presedinte la final de mandat. Conform principiului: cel care a fost pacalit de doua ori, se va lasa pacalit si a treia
oara.
Cata autosuficientza, si cata economie de mijloace intelectuale si politice puse in joc!
Va roade, dom’ Paltin, va roade rau ca in tara asta sunt oameni care nu inteleg ca Ponta nu trebuie sa fie presedinte…
Da’ de ce Ponta are sanse sa intre cel putin in turul doi?
V-ati dat singur raspunsul. Prezidentul, in loc sa lase sloboda campania, si-a ales „favorita” si va „trage” pentru ea in campanie. Iar pe Monica Macovei o besteleste si pe toti din jur.E mai rezervat cu Iohannis – care-i cam bleg.
Prostimea – de care va este atata sila – o sa o vada pe „favorita” la brat cu Basescu si o va vota. Si daca ajunge in turul doi PITZIPOANCA, il votez pe Ponta.
Ce barbat de stat e Basescu de pune covorul rosu la Cotroceni si cade lat la hachitele unei fufe,cu ambitii prezidentiale? Inca de cand era ministru, Elenei Udrea i s-a urcat la cap. Si nimeni nu zicea nimic. Marii nostri analisti (A. Plesu, Patapievici, Tismaneanu etc.) au zis vreo vorbulita ca nu trebuie incurajata Elana Udrea? NU. NU. NU. Nu ne atingem de Lenuta, ca se „supara” prezidentul.Mai bine tacem. Ei au tamas cu tacerea si dom’ Basescu cu „favorita”.
Acuma, culegeti ce-ati semanat dom’ Paltin! Nu v-ati uitat bine la Basescu, iata!, prezidentul nostru face campanie pentru Elena Udrea. E vinovat Paul Cernat ca prezidentul este cu Elena Udrea la brateta? Da’, n/asa, Basescu a aparat „statul de drept”… Iar acum o apara pe Elena Udrea. Aici suntem, dom’ Paltin!AICI!
Domnule Paul Cernat,
Dvs sunteti cel care nu numai ca (se face) nu pricepe nimic din comentariile altora, dar nici nu admiteti ca ar putea exista evaluari mai complete, mai exacte decat ale dvs. Va repet, explicatia domnului Liviu Ornea desi corecta este incompleta daca nu i se adauga manipularea din ultimii 25 de ani facuta de antene, oameni asa-zisi politici si unii intelectuali ca dvs !!! Ca nu acceptati asta inteleg, dar ca nu pricepeti mi-e mai greu sa cred …
D-le profesor Paltin Ionescu,
nu vreau sa intru prea mult in hatisul consideratiilor dvs.
Spun doar atit: cine ii considera „neintregi la cap” pe cei care voteaza Ponta si/sau Tariceanu, nu au de ce sa se plinga de faptul ca sint facuti „tradatori” sau „agenti de influenta ai Cotrocenilor”, cu atit mai putin sa se pretinda neutri. Se intimpla ca unii sa considere ca supravietuirea „basismului”, fie intr-o forma hard, prin Macovei si Udrea, fie intr-o forma mai soft, prin Iohannis, e mai indezirabila decit victoria tandemului Ponta-Tariceanu. E dreptul lor (si al meu, da). Cei ca dvs. gindesc exact invers. E dreptul dvs. Daca nu sinteti capabil sa iesiti din logica criminalizarii si medicalizarii celor care nu gindesc „just” e clar ca nu aveti nimic in comun cu mentalitatea democratica si liberala pe care o predicati. Eu cred ca ar fi bine sa meditati la lectia care se desprinde din textul colegului nostru Liviu Ornea, pe care nu pot decit sa-l salut si sa-l felicit, cu atit mai mult cu cit vine de la un om care numai de pontism nu poate fi banuit. Asta e: eu salut un text remarcabil, in vreme ce prietenii dvs. ii bat obrazul autorului si il cheama la ordine. Vorba Rozei Luxemburg, adresindu-se lui August Bebel: „cu ce-ai gresit, sarmane Bebel, de te lauda reactiunea?”.
Intotdeauna cei care cred ca detin Adevarul sint si cei mai intoleranti. V-as recomanda, chiar daca stiu ca nu rezolva nimic, sa recititi „Genealogia fanatismului” de Cioran.
Cu stima,
PC
Draga Liviu,
Articolele tale m-au facut sa citesc revista O. C. . Iar evenimentele din vara lui 2012 m-au determinat sa devin comentator, initial cu prenume si nume, apoi sub pseudonim. Am crezut, in naivitatea mea nescuzabila ca ‘imi fac o datorie’ si ca, eventual, aceasta actiune va avea si oarece consecinte. Singura urmare pozitiva a fost faptul ca mi-am facut un prieten nou, un om minunat si un comentator pasionat, pe care l-am cunoscut pe acest forum. Restul imi apare astazi ca o jalnica pierdere de timp si energie.
Stii ce gandesc despre colaborarea ta la aceasta revista. Si te intreb, din nou: cui prodest ?! Da, am citit cu satisfactie multe lucruri scrise de tine, de Mihnea, da alti cativa autori/comentatori. Dar care este ‘impactul’, rezultatul practic ? Zero. S-au clintit, macar cu un micron, ‘corifeii’ revistei,
B. H., R. C. C., P. C. in ‘sentintele’ lor ? Ce sa mai zic de comentatori tip ‘Lucian’, ‘Daniel’, ‘Sorin Marescu’…mai nou ‘Profesorul Sile’ ?! Ce sa mai zic de colegul tau de revista si universitate, dl. prof. dr. Paul Cernat ? Care-si felicita confratele, V. P., pentru ca ‘si-a setat telecomanda pe A3’ ?!
Ce sa zic de un profesor-apreciat!- al celei mai prestigioase universitati din tara care n-a vazut nimic bun in tentativa de reforma Funeriu ?! Pentru dl. P. C. cuvantul ‘meritocratie’ nu are nicio semnificatie; el ii iubeste pe ‘cei sarmani’-cu duhul…. Last but not least: cam cati cititori crezi ca are revista ?! Nu vezi ca suntem, cel putin la nivel de comentatori, aceiasi ?! Scriem ca sa ne autocitim-si ‘noi’ si ‘voi’! Parca nu-i chiar motiv de mandrie…SPER SA FIE LIMPEDE CA TOATE ACESTE APRECIERI AU IN VEDERE ARTICOLELE DE POLITICA-NICIDECUM CELE CARE AU O ALTA NATURA.
Revin in trista realitate/actualitate politica, despre care scrii si tu mai sus. Imi pare ca singurul lucru care conteaza, acum, este cine va fi noul presedinte al tarii. Este si subiectul asupra caruia ar fi normal sa se concentreze dezbaterile. Ce rezulta dupa o parcurgere a articolelor politice din ultimele numere ? In mod tacit, dar evident, se sustine candidatura lui Ponta! Ce om intreg la cap isi poate dori ca Presedintia si Parlamentul sa fie controlate de PSD ?! Daca folosim ipoteza ‘intreg la cap’, ramane un singur raspuns posibil…
Dl Simonca scrie in ultimul sau articol numai lucruri cu care sunt de acord. Sa te compari cu Mandela este o enormitate! In primul rand pentru cei 25 de ani de inchisoare pe care el ii avea in spate. Ceea ce s-a facut cu candidatura lui Diaconescu, devenita cea a lui Udrea, este o prostie monumentala si sinucigasa. Se intampla, totusi, ca dl Simonca-precum si dl Cernat-omit sa mentioneze critica dura pe care presedintele a adus-o candidaturii dnei Macovei. Poate pentru ca asta era la B1 nu la A3…Ca veni vorba: dna Macovei nu e telegenica; si e departe de a fi perfecta, atat in ce priveste trecutul, cat si prezentul. Dar era cazul sa fie tratata ca ‘dusman al Romaniei’ ?! Cu toata lista de infractori care au jefuit tara, ea trebuia sa fie ‘inamicul public’ (nr. 2, ca nr. 1 era ocupat) ?!
Patriciu, Voiculescu, Vantu, Becali, patru corifei ai capitalismului autohton. Unde sunt ? Sa luam aminte. Cum poate un om onest si informat sa conteste justitia care i-a trimis dupa gratii pe Nastase, Vantu, Becali, Voiculescu, o parte semnificativa a mafiei fotbalului, pe M. Basescu si pe multi altii ?! Cine a fost arestat pe vremea Rodicai Stanoiu ?!
Despre actualul presedinte, acum ar fi de ajuns doar atat:
a. mai are trei luni de mandat;
b. in mod cert, la sfarsitul acestora, va ajunge in instanta. Si, daca va fi gasit vinovat, va fi condamnat.
Cum pot ‘intelectuali ai cetatii’ sa ignore faptul ca milioane de romani, dintre cei mai capabili, sunt astazi in diaspora ? De ce ei vad altfel lucrurile ? Cum sunt, dle Cernat, acestia: dezinformati, tampiti, sau tradatori ? Sigur veti gasi raspunsul la A3.
Ceea ce este, cu adevarat, simptomatic-si pentru mine inacceptabil-este ca toate aceste acuze/critici se fac in O.C. CU BUCURIE! ‘Uite, dom’le, ce fac nenorocitii astia, de la dreapta, in cap cu Basescu ala, care ne-a taiat salariile si pensiile!’ Ce este asta daca nu un mesaj ‘rafinat’ (pentru cei pe care-i iubeste dl. Cernat) de a vota Ponta ?! Parca-l aud pe Dragnea: ’Singurul contracandidat al dlui Ponta este Basescu!’ Din ‘parfumul liberal’ care parea ca invaluie revista, nu pare a mai fi ramas mare lucru… Ceva de genul declaratiei lui C. Antonescu: ’Nu-l cunosc pe dl Iohannis, deci nu-l voi sustine’!
Am sentimentul ca citind si comentand aici nu fac altceva decat sa sustin aparenta de obiectivitate si buna credinta a unora care nu le au. Am inghitit toate mizeriile despre ‘basisti’/‘agenti de influenta ai Cotrocenilor’. Acum insa e vorba de cine va fi viitorul presedinte. Si nu sunt dispus sa cautionez persoane care doresc ca el sa fie V. Ponta.
Asa ca, draga Liviu, am inceput sa comentez la un articol al tau si inchei, definitiv, acest subiect in acelasi loc. Iti doresc succes in lupta cu morile de vant.
Cu drag,
Paltin
PS Vei primi acest mesaj public si prin e-mail-ul personal. In cazul in care nu va fi publicat-sau va fi ‘ajustat’-discuta tu cu ‘colegii’ despre onestitate si profesionalism jurnalistic….
„Ştiinţa exactă” şi Paradoxul
Pentru atîtea „ştiinţe exacte”, o! vai! Atît de multe şi subtile inefabile neutralisme inexacte.
Nu „needucaţi” ! Ar fi o prea banală „ironie” a soartei ! Exact este şi ar fi fost : RE-Educaţi !
Sau, „spălarea pe creier” în diverse etape, multiple cincinale şi prin malefice metode „piteştene”!
NU, doar „antenele” ! „ramoliţi” ŞI „spălaţi pe creier”, de 70 de ani de comunism şi post-comunism.
Ce lapsus „exact” şi mai ales „ştiinţific” !
Procentajul de 85% cu care a fost „ales” „ion iliescu” „democratic” ŞI „original” este mai mult decît Exact şi concret, o atît de banală „dovada !”
De-atunci cu variante superbe totul se perpetuează aidoma ŞI ştiinţific previzibil total.
„Analiza matematică” va continua astfel, pentru încă cel puţin 50 de ani cam mult prea mult, la fel.
Cadavrele (NU „cadavrul”) din dulap(uri) au ieşit demult printre noi pe stradă ŞI la votare,
bine dirijaţi uşor ca-n filme şi-n visuri, clip-uri şi programe, exact ca-n „Thriller” !
„Credulii aceştia” NU sunt toţi „foşti securişti”, ci Majoritatea,
exact cam cum nici „minerii” nu erau toţi mineri, ci Securişti & Comp.
Şi încă ar mai fi de spus-subliniat o grămadă puzderie de „inexactităţi ştiinţifice”, dar fie ! ne oprim aici.
NU „raţionamentul” face mult rău, ci Realitatea şi Lipsa realismului analizei, absenţa raţionamentului corect, exact, logic, realist.
Comme d’habitude(https://www.youtube.com/watch?v=n5BAXIcseak), un manque, ştiinţifico-fantastic-exact, intellectuellement parlant, notable ! Désabusant !
Aveti dreptate cu ocolitul, fara explicatii corecte, ale unor probleme „grele” sociale, dar manipularea acelor oameni (prin antene si propaganda PSD) joaca un rol imens in situatia incredibila in care niste oameni saraci il sustin pe un fost securist hot, chipurile „mare capitalist” …