OCHIUL INOCENT. Paradisul de lîngă noi
- 02-10-2014
- Nr. 742
-
Valentin PROTOPOPESCU
- Rubrici
- 0 Comentarii
Nu, nu despre Robert Turcescu şi scandalul mediatico- politic declanşat de bizara lui „mărturisire- spovedanie“ va fi vorba în rîndurile de mai jos. Nu-mi place să vizitez evidenţa, aşadar, ce-ar mai fi de spus despre un personaj emblematic pentru „moralitatea apostolilor dreptei mioritice“? (Nu că m-aş ruşina cu acoperiţii stîngii româneşti, dar tocmai asta susţin: toţi sînt o apă şi un pămînt, la noi neexistînd ideologii politice, ci doar malversative interese pecuniare. Punct.) Cînd ani grei evoluezi ca ofiţer acoperit în solda noii Securităţi pe diferite canale media şi joci în Savonarola de Dîmboviţa, trecînd drept arbitru al eticii jurnalistice şi judecător al faptelor publice – ce-ar mai fi de comentat? Cît de „prooccidental şi de apărător al statului de drept“ eşti? Sau cît de „dedicat valorilor dreptei“? Sau cît de „membru al elitei intelectuale neoconservatoare“ din România? Fraţilor, de – spre ce vorbim noi aici? Hai să ne concentrăm asupra unor aspecte care să merite cu-adevărat investiţia de energie analitică. De pildă, mitul potrivit căruiaBulgaria este o ţară urîtă, săracă şi barbară. Nouă, românilor, ne place în bună măsură să ne considerăm superiori proximilor noştri. Ne-am dori unici şi originali în acest colţ de lume în care ne e […]