Alchimia unor alegeri făcute în reţea
- 26-11-2014
- Nr. 750
-
Claudia VÎLCEANU
- Politic
- 20 Comentarii
Eu nu înteleg absolut deloc ce s-a întîmplat în aceasta ţară […] Eu personal nu am cum să mai fiu acelaşi. (M.B., jurnalist TV, 16 noiembrie 2014, în direct, ora 23.30) Alegerile din 16 noiembrie sînt o stare de spirit, o stare de fapt, nu nişte propoziţii la TV. Stările de fapt nu se pot demonstra, ele se pot doar arăta. La fel cum stările de spirit se modifică şi se trăiesc. De aceea, e bine pentru jurnaliştii şi politicienii care au crezut că ştiu şi pot totul să îşi lase mintea mai liberă şi să vadă ce era în ea: poate era visul de a fi doar ei, de a avea o lume benefică doar pentru ei; era frică, şi alegerile au fost singura şansă de a-şi salva libertatea? Facebookul nu este ortodox Frica este o undă de miros, transpiră des minciună şi micime şi este instinctiv resimţită şi decodată de cel pe care îl minţi şi îl umileşti. Cei de pe Facebook nu au fost mai educaţi sau mai inteligenţi decît politicienii care nu şi-au imaginat eşecul. Pur şi simplu, alegători şi candidaţi au fost traşi în logica elementară, nealterată a emoţiilor colective. Odată ce ai […]
Backfisch = fetişcană, teenager-iţă.
Ist das genug?
…..maestre Foartza. Totusi as fi fost curios cum jonglatzi (yo-yo, ca tot vorbeam) cu „Backfisch”.
O tălmăcire-n versuri şi, fatalmente, infidelă (aliusque et idem, dacă vreţi!) a stihurilor mele, – de luat (mai trebuie s-o spun?) cum grano salis:
Fetelor li-i Freud
amic vesel… Doar
când citeşti din Freud,
roz e în budoar.
Reverii de fată!
Cu o pornocarte
de-a lui Freud, se-mbată
fiecare-n parte.
O perlă roz sub o dantelă mov
a unui scump şi amplu malacov
e paradigma-ntregului alcov…
….mai e si altii:
Andreas Schmidt, Volksgruppenführer al Grupului Etnic German, ginerele lui SS Brigadefuehrer Berger avand pe Himmler martor la casatorie;scrierile sale,(naziste, evident) editate de Krafft & Drotleff la Sibiu
Artur Martin Phleps, SS Gruppenfuehrer comandant al Die volksdeutsche SS-Division „Prinz Eugen”, celebra pentru masacrele comise in Iugoslavia.
Iar chestia cu fizicianul „ROMANO-german ” Hell e de toata jena pentru cine are putin habar cu ce se mananca fizica.
După 800 de ani…Iohannis
Sasii, svabii vînduti de NATIUNEA ceausistă pentru devize….curat murder…
Johnny Weissmuller, geboren 1904 in Timișoara (Temeschburg), spielte Tarzan in Amerika und gewann bei den Olympischen Spielen 1920 für seine neue Heimat fünf Goldmedaillen im Schwimmen.
Hansi Schmidt, geboren 1942 in Teremia Mare (Marienfeld), wurde mit dem VfL Gummersbach siebenmal deutscher Meister im Hallenhandball. (…und erster deutscher Weltmeister im Handball)
Herta Müller, geboren 1953 in Nițchidorf (Nitzkydorf-Temeschburg), ist die letzte deutsche Literaturnobelpreis-Trägerin
Stefan Walter Hell (* 23. Dezember 1962 in Arad, Rumänien) ist ein rumäniendeutscher Physiker. Er ist Direktor am Max-Planck-Institut für biophysikalische Chemie in Göttingen. 2014 gewann er zusammen mit zwei weiteren Forschern den Nobelpreis für Chemie.
Leben und Wirken
Stefan Hell stammt aus einer Familie Banater Schwaben[1] aus dem 20 Kilometer von Arad entfernten Dorf Sântana (deutsch Sanktanna),[2] wo er die deutsche Schule besuchte.[3] Von 1977 bis 1978 besuchte er das Nikolaus-Lenau-Lyzeum in Timișoara ( Temeschburg-Temeswar), bevor er mit der Familie 1978 in die Bundesrepublik Deutschland übersiedelte und am Carl-Bosch-Gymnasium in Ludwigshafen am Rhein das Abitur ablegte.[4] Er studierte ab 1981 Physik an der Universität Heidelberg. Nach Beendigung seines Studiums 1987 (Diplom) begann er bei Siegfried Hunklinger seine Arbeiten zur Promotion, welche er 1990 abschloss. Das Thema seiner Dissertation war: Abbildung transparenter Mikrostrukturen im konfokalen Mikroskop. Daraufhin war er kurzzeitig als freier Erfinder tätig.[5] In dieser Zeit beschäftigte er sich mit Möglichkeiten, Lichtmikroskope zu konstruieren,
idei mai sunt….
Traduceri ?? ….. Sonderweg Rumänien / Richard Wagner
Völker ohne Signale / Richard Wagner
Der Sturz des Tyrannen / Richard Wagner- 1990
Pana la intelepciunea
desavarsita a senectutii
fiecare fata se bucura
de prieteni mincinosi
cara-i ofera perle mov
si dantele roz
…..maestre Foartza si traduceti-ne perla despre Freud amicul fetelor. Desi poate i s-ar potrivi si mai bine nepotului Lucian.
Mädchenfreund ist Freud,
er ist freudvoll immer;
rosig, wenn man Freud
liest, sind alle Zimmer.
Mädchenschwärmerei!
Jeder Backfisch liest
seine Schweinerei
die sehr freudvoll ist.
Multumesc pentru raspuns, doamna Claudia Vilceanu !
Despre Freud, aici, nu e loc !
Despre alegeri si rolul Facebook, iar am cazut de-acord,
despre viziune, este ca oricum ar fi tot „Ei” vor cistiga alegerile „liber”, pentru ca in realitate nu exista „oameni politici”, „partide”, „stanga” „dreapta”, Totul apartine celor care au avut din totdeauna Puterea de 70 de ani in Romania. Notiunile, termenii, cuvintele dintre ghilimele, sunt doar ASA ca SA PARA democratie si ca „poporul” sa creada si sa „aleaga liber” ; adica doamna,C.V.,
O Cacealma permanenta de 25 de ani, cu alegeri si cu facebook cu tot.
Inca o data , multumiri !
@Petre GRIGORESCU
Nu exista nicio suparare daca cineva il critica pe Freud, ca doar nu este sfant. Mai degraba inteleg ca ar fi «partidul unic ». Doar ca o critica inseamna pozitie, argumente, metoda, nu etichete. In plus, psihanaliza e o tara cu mai multi locuitori, – nu inseamna doar Freud (asta e o simpla reprezentare, nu o realitate), inseamna, de ex., si Deleuze, cel mai mare critic al lui Freud. Stiti, nici el nu iubea psihanaliza si pericolele ei, dar le cunostea si argumenta.
Ideea ca Freud e psihanaliza, ca e pervers, ca e bantuit, ca e contestat, ca e un mit cu fisuri suna cumva ca un text publicitar. Ar fi interesant intr-o discutie sa nu vorbim in sloganuri. La modul asta mi se pare ca nu vorbim, ci ne « caftim ».
Va invit la o critica serioasa a lui Freud, sunt prima interesata de o critica a lui aici, in Romania. Intre timp, intelectualii francezi stau, mi se pare, mai bine la acest capitol. De aceea, putem incepe cu cele mai dure critici la adresa psihanalizei si a lui Freud – Deleuze, Julia Kristeva si, din spatiul anglo-saxon, feministele Judith Butler si Luce Irigaray.
In ultimul rand, ideea ca cineva cand se exprima are si absoluta dreptate, eu una, sincer, nu o inteleg. Eu nu am o teorie, am o opinie despre alegeri. Cu atat mai mult, de unde ideea de aprare furibunda? In ce priveste parearile dvs despre alegeri, Facebook, si analiza mea le respect, desi partial nu va inteleg viziunea.
Mobilizarea alegatorilor a fost impresionanta (cu sau fara Facebook). Mai degraba – prin Facebook. La mizeriile aruncate de PSD, s-a raspuns la vot. Un vot care a contestat dorinta PSD-ului de a pune integral mana pe tara. Un vot care a suplinit imposibilitatea votarii in Europa. Un vot care a raspuns prin decenta la indecenta preotilor, pusi sa faca o campanie dezlantuita pentru cel „roman” si cel „ortodox”. Biserica Ortodoxa Romana are alte treburi, ar trebui sa mai vada si de oamenii sarmani (si sunt atatia!).
Klaus Iohannis a ajuns presedinte pe un val popular urias. Sa vedem cum se va descurca… Poate fi un mare presedinte daca se rupe de PDL sau poate fi scufundat in mocirla damboviteana.
Că Freud devine pe zi ce trece, un teoretician controversat
şi în realitate un personaj bîntuit de obsesii şi perversităţi este de necontestat.
De ce o fi atîta supărare că mitul Freud ar putea avea fisuri şi hibe ?
Adevărul ar prind bine oricui, mai ales psihanalizei ca teorie şi terapie.
Freud nu este un „zeu” şi nici de cum capătul lumii, cu atît mai puţin începutul ei.
Mai încet cu „freud-ul” pe scări !
Cît despre „alegerile făcute în reţea” vă avîntaţi mult prea tare ca-n apărarea furibundă a lui Freud.
Nu există nicio alchimie facebook-istă în alegerile turului II, chiar dacă genul comunicărilor rapide
au coagulat poate pe ici şi pe colo cîteva răni deschise ale revoltelor şi mobilizării românaşilor pentru a vota contra-ponta.
Să nu „psihanalizăm” fenomenul „reţea”, atît subtil-facil „freudian”,
realitatea concretă este cu mult mai „mizerabil-cruntă” !
Analiza-i FALSĂ !
Facebook-ul are prea puţin de-a face !
Această „teorie” este praf în ochi, doar o gogoriţă.
Partidul UNIC
Multilateral-Dezvoltat
Cîştigă
de 25 de ani
TOATE alegerile !!!!
[şi nu din „inerţie”, cum se scrie mai sus în articol]
ci din „revoluţii” şi „democraţie originală”
BINE TICLUITE
de 70 de ani încoace !
Votaţi !
Ca Freud sa fie un impostor trebuie sa sustineti clar si cu argumente pe cine a inselat, pe cine de ce a privat.
A va baza pe opinia pe o vorba a lui Cioran care, de altfel, il stia si il aprecia suficient pe Freud incat sa il citeasca in mod constant, si pe o anecdota care nu reflecta nici pe departe opinia completa a lui Jung despre Freud este sub standardul stiintific, pe care il apreciati, de argumentare. Critica psihanalizei este o chestiune culturala foarte serioasa (poate mai putin in Romania), care presupune o iesire din paradigma etichetelor. Cultura este mai mare decat stiinta, la fel cum oamenii sunt mai multi si au dreptul la mai mult de o singura idee.
In suma, apreciez parerea dumneavoastra ca fiind ab hominem si, pentru ca mi se pare lipsita de baza de dialog, ma vad nevoita sa ma opresc aici.
Si sinonimul ei mai comercial, psihologia abisala!! 🙂
Cine a citit „Caiete” trebuie sa-si aminteasca definitia pe care a inventat-o Cioran pentru gogomania freudiana: psihanaliza = pornografie stiintifica. Iar cine a citit si memoriile lui Eliade isi aminteste de discutia cu Jung si de furia acestuia din urma cind venea vorba de Freud, despre care nu mai avea nici o indoiala ca fusese doar un impostor. „Nici macar nu stia greaca veche!”, i-a spus exasperat lui Eliade.
Pentru cei care au deschis mai tirziu televizoarele, in Occident, pina spre 1920-1930, nu aveai cum sa fii considerat intelectual fara greaca veche la degetul mic.
Am fost si eu atras de Freud in tinerete, in primul rind pentru ca era interzis de comunisti si-apoi din curiozitate, ca prea vorbea toata lumea de psihanaliza prin cafenele. Asa ca am citit la biblioteca universitatii vreo sase sau sapte cartulii de-ale lui Freud tiparite prin Franta anilor ’20, parca,… titlurile alea „mari” ale „geniului” si binecunoscute prin cafenele (Cinq lecons sur la psychanalyse, L’Interprétation des rêves etc.). Citind, mi-am dat seama ca pur si simplu nu era nimic, dar nimic, stiintific in toata maculatura respectiva, iar impresia definitiva cu care am ramas despre „opera” lui Freud a fost aceea de sarlatanie.
V-am povestit toate astea ca sa ma intelegeti de ce nu am incercat macar sa citesc articolul de mai sus.
Si eu va multumesc pentru provocare. Sunt de acord ca mult mai multi s-au simtit lezati si au taxat in consecinta. Poate acesta va deveni acum un factor de coeziune sociala. Oricum departajarile in clase, generatii, categorii etc sunt o logica a puterii care nu ne aduce noua, oamenilor reali, mari beneficii (as spune chiar dimpotriva)
Va multumesc mult pentru raspunsul dvs lung si lamuritor !
Cred si ca finalul raspunsului dvs este explicatia corecta pentru rezultatul votului din turul II. Adaug doar observatia ca mai multi romani (nu numai cei din generatia dvs 25-40 de ani) au votat taxand marlania minciunii si hotiei PSD. Inca o data va multumesc !
@Profesor
Raspunsul meu este destul de lung, dar intrebarea dumneavoastra mi se pare incitanta. Mai mult, cred ca psihanaliza si-ar putea gasi un loc in aceste momente in Romania, pentru ca suntem in situatia de a incepe sa intelegem ca avem si o afectivitate colectiva si ca putem sa ne coagulam ca o comunitate daca ne cunoastem mai bine metehnele sociale.
Psihanaliza repereaza la nivelul experientei individului mai multe moduri de a face fata mizeriei. As decela intre experienta celui mizerabil si experienta celui supus mizeriei, adica intre agentul si pacientul mizeriei morale. Si as raspunde cu aplicarea acestor modele pe ceea ce s-a intamplat in si intre cele doua tururi de alegeri. Ceea ce urmeaza este un mod al meu de a folosi conceptele, asadar parerea mea, si nu a unei psihanalize oficiale.
Grosso modo, agentul, mizerabilul, are aceste doua moduri de a face fata propriei mizerii morale:
– Un prim mod ar fi idealizarea grandioasa a propriului sine si mecanismul de evacuare – raul si mizeria sunt vazute si puse in afara, in celalalt. Mizeria celuilalt este efectul evacuarii a ceea ce este mic, repulsiv, rusinos, insuportabil in sine, a ceea ce Supraeul meu ar judeca prea aspru daca ar ajunge in constiinta, judecata care mi-ar da sentimentul de vina si de rau psihic. Tot in acest caz, Sinele inconstient are fantasme foarte puternic scatologice, sinelui ii place mizeria, s-ar balaci in ea. Doar ca fantasmele sinelui nu pot ajunge la constiinta pentru ca Supareul este de garda sa pastreze o imagine imaculata de sine. Caricaturizand, copilul acestui tip a fost foarte criticat si pedepsit pentru murdarie, doar ca a “uitat”. Acest tip are o imagine idealizata de sine, un self grandios care nu poate suporta fantasmele sinelui, pentru ca i-ar periclita identitatea. Propriu-zis, el nu se poate vedea pe sine mizerabil, desi de multe ori are comportamente grosolane, imunde. Cum habar n-are de mizeria din sine, o pune cu multa usurinta in afara, in altul. In plus, vaneaza sau inventeaza mizeriile celuilalt ca sa i le arunce in fata. El este tipul « hotii striga hotii », el spune ca diaspora se plimba cu autocarul electoral, cand tocmai el intretinea turismul electoral in Teleorman. In turul I asta s-a vazut si in mandria exacerbata si ridicola de a fi roman. A fi mandru ca esti (pentru ca roman nu este o definitie, este un statut ontologic intamplator si irevocabil) este un truism care in sine nu poate decat sa exprime valoarea unui ingamfat fara calitati. Este logica arianului: el este mandru ca este om, el confisca umanitatatea doar pentu sine, in timp ce restul nu are dreptul la indentitatea personala, ei sunt suboameni. Tot in turul I s-a vazut aceasta modalitate de evacuare a mizeriei in acuzele ca Iohannis a facut trafic cu copii, ar fi subom pentru ca nu are experienta de parinte. Acestea sunt mizerii personale aruncate in afara. Argumente ab hominem. Ca sa jignesti in acest mod trebuie sa ai capacitatea de a fantasma mizeriile pe care le arunci, deci undeva inconstient sa le produci si sa nu stii ca sunt temele fiintei tale. Acest tip nu are probleme de constiinta tocmai pentru ca, in cazul lui, conflictul nu ajunge la constiinta. E un conflict inconsteint intre idealul de grandoare imaculata al Supraeului si fantasma de balacire in mizerie a Sinelui. Moral, acesta este tipul de care vorbea Hannah Arendt deplangand lipsa de constiinta a agresorului inconstient si imposibilitatea lui de a raspunde moral pentu faptele sale.
– Un al doilea mod, de care am avut parte si in turul I, dar mai abitir in turul II, este al narcisistului, al impopotonatului cu propria lui mizerie. Reprezentantul de clasa al acestui simptom a fost ministrul Corlatean. A excelant insa in rol ministrul Dragnea care zambea seducator din coltul gurii la sediul de partid spunand ca Ponta a castigat in diaspora, ca nu exista probleme de organizare a alegerilor, ca Ponta dupa infrangere se calmeaza si isi revine. Acest tip isi cunoaste foarte bine mizeria si se bazeaza pe faptul ca celorlalti simt o frica in sine sa se recunoasca la fel de mici si mizerabili ca si el. Adica acest infatuat se bazeaza ca celorllati le este frica de umbra lo. El ii sperie cu detasarea cu care se faleste ca el este mizerabil, dar nu are frica de lege, de judecata morala nici atat, intr-un cuvant aproape de nimic, Acesta este tipul sfidator, el intoarce umbra morala a celorlalti in avantajul sau. Este cinicul care sperie pe oricine pentru ca stie ca mizeria este moralmente inacceptabila pentu ceilalti, deci ramane sa devina privilegiul lui. El este produsul bigotismului, cel ortodox inclusiv, care una spune in biserica si alta face in strada. Este partea raului de dragul de a nu fi ca ceilalti, fraier si slab. Acestui tip ii este frica de un singur lucru : ca nu va mai avea puterea pe care i-o confera pozitia lui sfidatoare. Este tipul Rasputin care tine cu dintii de putere pentru ca numai ea ii da identitate de sine. Acestui tip ii este frica doar de pierderea libertatii, de cea mai concret-corporala, adica de inchisoare. El este beneficiarul imunitatii politice, el nu concepe sa piarda, pentru ca nu poate ajunge la DNA. Turul II a fost plin de acest tupeu. Unii politicieni s-au simtit atat de incoltiti de amenintarea DNA si de faptul ca dupa aceste alegeri vor ajunge dupa gratii, ca nu au mai avut rafinament in a face mizerii. De obicei, acest tip e fascinant, el este un artizan al gainariilor si tunurilor. Daca este insa incoltit ca i se ia puterea de tot, ca e dezimunizat, devine agresiv si fara perdea. Asta a fost, in opinia mea greseala strategica a PSD-ului, a transpirat public frica si a facut mizerii fara perdea care i-a scos din minti pe alegatori. Oamenii nu au stiut ce fac astia, dar au simtit ca acest tip de agresiune morala ascunde lipsa oricarei morale. Teza mea este ca votantii, si cei de pe Facebook mai ales – o retea in care esti expus la o diversitatea uluitoare de opinii prolific contrare, unde vorbesti pe sleau ca intre prieteni si unde narcisismul este marca, au prins mirosul victimei si i-a jucat un renghi mai mare. Tocmai pentru ca oamenii de pe Facebook sunt narcisisti, sa le spui ca te-ai prins ca ei nu conteaza in alegeri e ca si cand ai turna gaz pe foc. In plus, nu poate o minte sa ghiceasca gandurile necurate ale politicienilor atat cat pot cateva sute sau mii intr-o retea necenzurata. Si mai mult, daca vrei sa arunci totul in aer, ii spui unuia cu bun-simt ca el e doar un fraier. Asta poate sa scoata din el o umbra la fel de agresiva ca a celui mizerabil, dar mult, mult mai calculata. Logica nietzscheeana a umilitilor e la lucru aici. Acest umilit o sa iti arate marlanului ca bunul-simt nu este o lasitate, e, daca el se enerveaza, o strategie de a pune la punct nesimtitii.
Pentru a nu lungi extrem raspunsul meu, adaug la aceste doua atitudini ale mizerabilului si cateva atitudini ale pacientului mizeriei morale, a celui agresat. Limitele sale sunt testate si, pe rand, fiecare trece testul cum poate:
– Pe de o parte, vorbim de cei resemnati si retrograzi. La ei exista supunerea, frica de invazia mizeriei. In acest caz, mai multe tehnici de aparare si defense intra in joc. De exemplu, poti rationaliza totul si justifica scena politica prin pesimism moral: totul e compromis, in Romania nu se mai poate face nimic, toti sunt la fel, ei au puterea, noi suntem fraierii, diaspora sa mai taca – ei traiesc mai bine, nu stiu prin ce trecem noi aici.
– O alta varianta, foarte romaneasca, este identificarea cu agresorul. Acest tip de pacient al mizeriei stapanilor este onorat ca in fruntea tarii niste nesimtiti. E Bucurestiul plin de ei. As da doar exemplul celor care claxoneaza batrani pe trecerea de pietoni, il admira pe Mircea Badea si sunt adeptii ca numai fraierii nu se descurca. Bascalia, tupeul, lipsa de respect sunt marca a speciei cocalarului care viseaza sa aiba privilegii ca sa se poata bucura de imunitate morala.
– Si o ultima varianta la care ma gandesc (sunt cred cu mult mai multe si mai nunatate in aceasta tara) ar fi cel care se stie pe el insusi ca nu e usa de biserica. Acesta nu se duce duminica la biserca ortodoxa sa i se puna ca el e alesul. E de obicei un ratacit, un produs al dispozitivului schizofrenic-capitalist al epocii sale. In Romania, e destul de des intalnit ca individul nascut in comunism si crescut in capitalism. Eu, de exemplu apartin acestei generatii. Este un individ fara multe repere, dar cu foame de a avea o identitate si de a nu se rusina de originile lui. Este, dupa mine, romanul crescut si traumatizat de tranzitie. Nu se poate spune ca acest tip are inca morala, dar nici nu e imoral. E asa, la limita – un revoltat in tranzitie spre valori, usor sedus de branduri si cauze ideale, dar adus la realitate de lipsa de resurse si respect din partea clasei conducatoare. Are in jur de 25-40 de ani si e agasat de cerintele vietii occidentale idealizate si de rusinea de a fi mereu un est european. De unde si o cinematografie romaneasca ultrapremiata a acestei generatii fara alta drama decat drama personala. As indrazni sa spun ca acest tip a facut diferenta, mai ales prin tranzistorul care a fost diaspora, acest alt fiu ratacit al Romaniei. Diaspora, des exploatata in afara pentru avantaje economice si umilita pentu originile sale ordinare nu accepta sa fie tratata la fel si de cei din tara. Pur si simplu a fost prea umilita. Mi se pare ca omul care a votat si a facut acum diferenta in Romania este un om al lui Max Scheler, omul capitalismului si al eticii protestante. Acest votant cauta inconstient un pansament moral la cerintele dezumanizante ale pietei in criza, la valorile contradictorii ale occidentului, la abulia biserii ortodoxe locale, la pesimismul moral al parintilor nostri comunisti. El a rasturnat oala de pe foc, o oala in care s-a aruncat orice numai sa le iasa votului celor din PSD. Cred ca acest tip simte ca bunul-simt mult lsavit zilele acestea este o monenda, nu un ideal. El a taxat cu bunul-simt al lui Iohannis, in pura etica protestanta si capitalista, marlania minciunii si hotiei PSD.
Ce spune psihanaliza despre limitele suportarii mizeriei (mai ales morale) ? Raspunsul poate intra in reteta dvs din
turul II ?