Despre suveranitate în „Aferim!“

Structura de putere a familiei nu este total abandonată de Radu Jude, confirmînd că fiecare familie „este nefericită în felul ei“. Deşi începutul din Anna Karenina ar fi fost potrivit la un text despre filmul precedent al lui Radu Jude şi în acest al treilea lungmetraj familia este prezentă ca societate redusă la scară şi ca o structură puternică de formare a gîndirii. Mai întâi, locul şi timpul acţiunii: Aferim! se desfăşoară în Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea după terminarea perioadei domniilor fanariote, provincia românească fiind sub presiuni din partea Rusiei prin impunerea Regulamentului Organic (domnitorul este numit la Sankt Petersburg). Este reconstruită (inventată) o lume care vine imediat după ce modelul de suveranitate care făcea posibilă societatea de tipulCiocoii vechi şi noi a fost, teoretic, înlăturat. Dar, aşa cum ne arată istoria mult mai recentă, reflexele şi mecanismele sociale ale unei epoci se pot prelungi mult după ce un regim politic a sistat să existe (cel puţin pe hârtie). Raportate la coordonatele unei societăţi (cu aspiraţii) democratice, cam tot ce se petrece în lumea din film stă sub imperiul intoleranţei şi corupţiei de toate formele: rasismul îndreptat către rromi, sclavia acestora, femeile considerate a fi […]