Sorin Oprescu, melomanul

  • Recomandă articolul
Tocmai îl văzusem într-o fotografie de la conferinţa de presă prilejuită de deschiderea Festivalului Enescu. Stătea bosumflat, într-o mimică deja proverbială, ceva între sictir existenţial şi şmecheria celui care le ştie pe toate. Invitaţia de presă suna atractiv, ceva despre „o conversaţie curajoasă despre compozitorul George Enescu, despre Festivalul Internaţional George Enescu 2015 şi potenţialul pe care acesta îl oferă României“. Erau în preajmă violonista Sarah Chang, dirijorul Kristjan Järvi – care a condus concertul de deschidere de la Festivalul Enescu –, contratenorul Max Emanuel Cenčić, baritonul Levente Molnár, dirijorul Tiberiu Soare. Oameni unul şi unul, dăruiţi muzicii. Trei dintre ei au cucerit publicul încă din seara de deschidere: dirijorul Kristjan Järvi, care a condus Orchestra Română de Tineret, violonista Sarah Chang, care a interpretat Concertul nr. 2 pentru vioară de Jean Sibelius, chiar în anul în care se aniversează 150 de ani de la naşterea compozitorului finlandez şi Max Emanuel Cenčić, aplaudat în Carmina Burana de Orff. A spus cîteva cuvinte. Puţine: „Festivalul Enescu face ca Bucureştiul să fie capitala mondială a muzicii clasice timp de trei săptămîni“. O „capitală mondială“ cu destule hibe. Că n-avem o sală de concerte mai acătării, una în care sunetul să se audă […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.