Rînduri „la cald“ despre premiul Svetlanei Aleksievici
- 08-10-2015
- Nr. 793
-
Ovidiu ŞIMONCA
- ON-LINE - ACTUALITATE
- 3 Comentarii
N-a fost o surpriză dacă ne luăm după estimările presei internaţionale şi ale caselor de pariuri. Este o surpriză pentru că a fost premiată cu Nobel o scriitoare din Estul Europei, care scrie despre realităţile tragice din fosta Uniune Sovietică şi din Rusia, din Ucraina şi Belarus, despre copiii mutilaţi în catastrofa de la Cernobîl, despre invazia sovietică în Afganistan, despre o lume cu totul şi cu totul alta decît cea acceptată de regimurile Lukaşenko şi Putin. Cred că ceea ce a contat a fost şi faptul că Svetlana Aleksievici a fost şi este susţinută/ apărată de PEN Club International. Această organizaţie este foarte puternică şi influentă în Suedia, presa suedeză scrie amplu despre scriitori persecutaţi, scriitori interzişi sau arestaţi, despre scriitori care au de pătimit, scriitori care sînt în conflict cu autorităţile din ţara de origine. Numele său era cunoscut de ani buni, de cînd a preferat să părăsească Minskul, pentru a se putea exprima liber. Opinia publică suedeză este sensibilă la aceste cazuri de scriitori aflaţi în dificultate, iar Svetlana Aleksievici este percepută în Suedia drept una dintre personalităţile din Estul Europei care luptă pentru libertatea cuvîntului, pentru drepturile omului, descriind o faţă tragică a fostului spaţiu sovietic. […]
O autoare din Estul Europei premiata cu Nobel? Foarte tare! O autoare care critica regimurile Lukasenko si Putin? Foarte tare! O autoare care scrie despre ororile comunismului, catastrofa de la Cernobil si invazia sovietica in Afganistan? Foarte tare! O autoare care scrie despre individul strivit in comunism? Foarte tare! O autoare care nu se aliniaza propagandei sovietice si rusesti? Foarte tare! O autoare care nu fictionalizeaza/falsifica lumea comunista, aratand-o in toata hidosenia? Foarte tare!
In timp ce altii fac elogiul comunismului si se poarta cu manusi cu Putin,Svetlana Aleksievici este o femeie curajoasa si cinstita in primul rind cu parintii ei, din Ucraina si Belarus, care au invatat-o sa fie demna si sa nu taca.
O autoare care investigheaza comunismul – jurnalistic si literar – avand compasiune si intelegere pentru victime, pentru oamenii care au indurat decenii de comunism, aceasta autoare merita stima si respectul nostru. Volumul „Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor” este cutemurator!
Avem în genă înclinarea de a fi satisfăcuți numai de calibru … La altceva nu ne pricepem, dovadă cei 25, post calibru… Dar, să mai și râdem ! Cică, în primăvara de după Cernobâl, o țărancă vindea roșii la piață. Cumpărătorul se tot învârtește în jurul tarabei, pe care erau roșii mari, cum nu mai văzuse în viața lui și în cele din urmă o întreabă: aveți îngrășăminte speciale, sau ce folosiți de cresc așa de mari.
Maică, răspunde țăranca, habar n-am, că nu s-a mai întâmplat. Doar anul ăstu au crescut așa în prostie !
O fi de la Cernobâl, își dă cu părerea cumpărătorul..
Poate, maică, măcar de ne-ar da Dumnezeu câteun Cernnobâl în fiecare an, atunci ne-am pricopsi și noi…
Apropo de Svetla, condoleanțe pentru Mirciulică… și anul ăsta rămase corijent, marinerul…
Foarte bine tradusa de doamna Olteanu, inclusiv termenii „nucleari” – am gasit pana acum doar o exprimare nefericita” masina expusa radiatiilor DE uraniu”. E greu pentru un nespecialist sa faca deosebirea radiatii, iradiere – contaminare radioactiva. Citind episodul cu laptele matern contaminat mi-am adus aminte ca in acele zile de inceput de mai 1986 am masurat si eu tiroida (gatul) unei tinere mame care alapta si care era o adevarata sursa radioactiva de iod. Si se mira de ce pruncul pe care-l alapta era din ce in ce mai nervos. Macar in Belarus s-a gasit cineva sa puna pe hartie aceste marturii cutremuratoare. In rrrrominika nimeni nu a vrut sa se aplece asupra acelor zile. Cel mai iubit fiu al poporului si sinstra sa sotzie isi trimiteau aghiotantii – colonei secu – sa li se masoare nu numai rosiile si ardeii din sere dar pana si conurile de brad de pe aleea de la Neptun nu cumva sa se contamineze cu „radiatii”. Ce conta ca in piata se vindeau salata si ceapa cu praful radioactiv adus de vant pe ele si branza tzaraneasca gemand de iod radioactiv. „Tovarasii” trebiaiu feriti de contaminare. Salvarea Romaniei a fost ca pana la urma tot nu au scapat de „contaminarea” cu calibrul 7.62 la Targoviste.