Europa fuga, fuga! (L’Europe vite!)

In fata Prefecturii din Montpellier, intilnind eu un garajist roman ramas in Franta in ’90 cu ocazia meciului de fotbal dintre Steaua si Montpellier, mi-a fost foarte greu sa-i explic omului cine eram? Azilant politic? Nu. Emigrant economic? Nu. Turist? Nu. Omul nu vedea alte situatii plauzibile pentru un roman asezat la aceeasi coada cu el intr-o prefectura franceza, asa ca a conchis ca nici nu ma aflam acolo. E drept ca am venit in Franta ca turist. Ca orice scriitor roman caruia i s-a ivit in sfirsit ocazia pe care nu spera s-o mai apuce de a vedea tara lui Rabelais, am mers si eu trei zile cu trenul, in ianuarie ’91, si aveam de gind, dupa doua saptamini de vizitat muzee, sa mai merg trei zile si inapoi, spre Bucuresti. Mi s-a descoperit insa o boala nu tocmai simpla si mi s-a spus ca alta cale nu-i de a scapa cu viata decit o chimioterapie de un an. Nimeni nu era sigur ca un astfel de tratament ar fi posibil in spitalele din Romania. Am ramas deci intr-un spital din Sudul Frantei, visind intoarcerea in Romania (cu trenul, cu vaporul, cu avionul, cu autocarul, cu orice) ca pe […]