Cine-i omul ăsta care a trecut Prutul spre Bucureşti?

A vorbi, în aceste zile, despre o posibilă Unire a României cu Republica Moldova este şi neviabil, şi hazardat.  Unirea n-a fost posibilă nici în vremuri mai liniştite. N-a fost posibilă pentru că în Republica Moldova s-a conturat un curent moldovenesc (nimic de condamnat!), care a cautat o a treia cale, nici o Unire cu România, nici o apropiere, pînă la pierderea identităţii, cu Rusia. N-a fost posibilă şi pentru că România a preferat poduri de flori unor poduri de piatră pe care să treacă, eventual, un cîrd de investiţii. N-a fost posibilă pentru că românii s-au înfrăţit cu toţi amărîţii de la Chişinău, cărora le declarau Unire imediată, doar prin secarea Prutului „dintr-o sorbire“; practic, nici un preşedinte al României n-a spus, la o eventuală Unire, cum se va comporta Statul român cu ruşii din Republica Moldova, cu găgăuzii, ce soluţie vor adopta la frontiera cu aşa-zisa republică transnistreană. Între timp, la Chişinău, s-a sfărîmat şi marea coaliţie considerată proeuropeană, Alianţa pentru Integrare Europeană. S-au sfărîmat şi s-au recombinat şi partidele componente. Astăzi, Republica Moldova are un singur pilon de stabilitate, preşedinţia exprimată de Nicolae Timofti, şi în rest aranjamente politice oculte, care nu oferă speranţe alegătorului moldovean. E […]