Colectiv, scena metal şi Primordial

  • Recomandă articolul

primordial-548eba3ab06cd

Piaţa de concerte din Bucureşti şi din România în general se află în plin proces de retructurare. Momentul Colectiv a deschis Cutia Pandorei şi a lăsat plăgi ireversibile în fiecare dintre noi. Spectacolele, fie ele în club sau în aer liber, sînt privite, din 30 octombrie încoace, cu mult mai multă grijă din punctul de vedere al siguranţei individuale. Atît artiştii care urcă pe scenă, cît şi fotografii de concert sau simplii spectatori vor să se simtă în siguranţă în timpul desfăşurării concertelor. Există o serie de măsuri concrete care s-au luat în cele trei luni scurse de la această tragedie naţională. Una dintre ele, prima într-o ordine cronologică, este  închiderea mai multor cluburi din Capitală, dar şi din oraşele importante ale ţării (unele chiar din iniţiativa patronilor, vezi cazul Expirat). Rezultatul? Bucureştiul rămâne cu maxim două sau trei cluburi în care se poate asculta muzică live pentru un public restrîns şi specializat. Fabrica, Quantic Pub 2 şi Control (mai ales pentru împătimiţii de electro, post-rock şi zone experimentale) ar fi, la o primă strigare, locurile frecventabile în momentul acesta. Poate că în viitorul apropiat se vor mai deschide şi alte localuri unde să se poată cînta sau se vor redeschide cele închise temporar. Despre legea care interzice fumatul în spaţiile publice vom vorbi puţin mai tîrziu, pentru a vedea ce se întîmplă în teren şi cum se aplică efectiv actul normativ.

 

Metalhead Awards

 

Dacă spectacolul Nightwish din decembrie –despre care am scris deja în Observator Cultural – a lăsat cumva în plan secund sau chiar a ignorat evenimentele funeste din clubul Colectiv, Festivalul Metalhead Awards, desfăşurat pe 30 ianuarie în cortul de la Arenele Romane, a comemorat trei luni de la macabrul eveniment. Cele patru trupe care au urcat pe scenă – For The Wicked (Cluj-Napoca, Metalcore/NU Metal), Diamonds are Forever (Cluj-Napoca, Metalcore), Bucovina (Iaşi, Folk Metal) şi Primordial (Irlanda, Black Metal/Celtic Metal) au adus omagii victimelor din Colectiv. Metalhead a acordat o serie de distincţii celor mai importante formaţii autohtone, dar şi cîtorva trupe metal de pe scena internaţională. Bucovina a obţinut titlul de cea mai bună trupă metal românească, dar şi premiul pentru cel mai bun album metal (Nestrămutat, 2015). De asemenea, Goodbye to Gravity a devenit ambasadorul rock al muzicii româneşti.. Pe plan extern, Iron Maiden, legendara trupă heavy-metal britanică, a primit distincţiile Best World Metal Artistşi Best World Metal Album, pentru discul The Book of Souls (2015). Cu toate că nu au încă o tradiţie, aceste premii încearcă să vorbească coerent şi să pună ordine pe scena metal autohtonă. Un exemplu foarte bun în acest sens ar fi cele două trupe româneşti de metal – coreprezente la Festivalul Metalhead Awards. Atît For The Wicked, cît şi Diamonds Are Forever (DAF) sînt foarte bine racordate la scena metalcore internaţională, putîndu-se remarca influenţe fine din Of Mice & Men sau Asking Alexandra. În plus, Diamonds Are Forever au creat pe alocuri un ambient (aproape) progresiv. La influenţele amintite anterior adăugaţi pentru aceştia din urmă doi monştri sacri ai progressive metal-ului: Tool şi Meshuggah. Rezultatul este unul foarte spectaculos.

 

Primordial

 

Este foarte greu încadrat şi etichetat muzica irlandezilor originari din Skerries, Dublin. Comentatorii stilului metalic leagă începuturile Primordial (1987) de cel de-al doilea val al black metal-ului, apărut iniţial în Norvegia, la începutul anilor ’90. Dintre formaţiile scandinave care s-au remarcat încă de pe atunci se numără Darkthrone, Burzum, Immortal, Satyricon, Mayhem, Enslaved, Carpathian Forest sau Emperor. Mizantropia, riff-urile de chitară monotone şi obsesiv repetitive, asocierea cu satanismul sînt aspectele care au diferenţiat acest subgen al rock-ului. Deşi au pornit cam din acelaşi punct cu trupele mai sus menţionate, irlandezii de la Primordial au reuşit să aducă propriei muzicii elementele tradiţionale din cultura celtică. Dar şi o anumită prospeţime cu fiecare nou material discografic. Acest lucru i-a apropiat şi mai mult de stilul folk metal, făcînd trecerea dinspre black-metal mult mai lină. Un argument în acest sens îl reprezintă şi tematica abordată în versuri de Alan Averill (aka A.A. Nemtheanga) şi colegii săi. De la Istoria Irlandei (Coffin Ships – episodul Great Famine/Marea Foamete 1845-1852), pînă la Istoria Antichităţii (As Rome Burns). De la conceptul autentic de luptă (Where Greater Men Have Fallen) şi pînă la cultura tradiţională irlandeză (Sons Of The Morrigan). Criticile aduse culturii pop şi consumerismului în ansamblul său reprezintă un alt front pentru Primordial. Iată ce declara solistul trupei pentru o publicaţie online din Irlanda, thejournal: Personally I think it’s almost the victory of mainstream pop culture in the extreme. It’s not just music – it’s cinema, it’s literature. It’s the selling of products for 12-year-olds to adults. (…)People genuinely investing in subculture for the most part accept that they are on the periphery of Irish society. La toate acestea contribuie şi o serie de influenţe şi referinţe culturale naţionale. De la romancierul irlandez Brendan Behan, pînă la legendara formaţie rock Thin Lizzy. De la poetul laureat al Premiului Nobel William Butler Yeats, şi pînă la chitaristul Arty McGlynn. Adăugaţi la toate acestea un timbru vocal distinct şi grav (Alan Averill), păstrarea corpse paintului specific trupelor black metal (cu toate că cel mai recent produs discografic – Where Greater Men Have Fallen – plasează Primordial într-o sferă mai mult heavy metal), dar şi asumarea şi securizarea nişei construită în mai bine de douăzeci de ani de carieră. Primordial un vor avea niciodată succesul comercial de care se bucură U2, cel mai reprezentativ brand al culturii pop din Irlanda. Însă, alături de Godisan Astronaut, unul dintre exponenţii post-rock-ului, Primordial va rămîne o alternative viabilă. Iar concertul de la Bucureşti a vorbit şi despre asta.

Finalul spectacolului a fost dedicate celor 63 de victime din Colectiv, versurile piesei Empire Falls vorbind de la sine: Where is the fighting man?/I am he/You would trade every truth/For hollow victories.

 

 

Adaugă comentariu

object(WP_Term)#13241 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }