„Aici la dumneavoastră se citeşte şi se scrie mi-nu-nat!“*

  • Recomandă articolul

colocviu fotoLiterele braşovene au găzduit un eveniment care a ajuns deja la cea de-a XIII-a ediţie – Colocviul Naţional Universitar de Literatură Română Contemporană. Poezia lui Ion Mu­reşan şi proza lui Cristian Teodorescu au fost temele care au generat discuţii, lucrări ştiinţifice, evocări şi dezbateri în zilele de 2 şi 3 iunie la Braşov.

 

Evenimentul a avut invitaţi din zece centre universitare – profesori, studenţi, masteranzi, doctoranzi, iar ceremonia de deschidere s-a desfăşurat în Aula Universităţii Transilvania, unde a vorbit Adrian Lăcătuş, decanul Facultăţii de Litere şi organizatorul evenimentului, amintind că acest proiect a pornit acum mulţi ani, graţie iniţiativei şi perseverenţei profesorului şi poetului Andrei Bodiu, susţinut, la rîndul său, de profesorii şi scriitorii Alexandru Muşina şi Gheorghe Crăciun. Poetul Ion Mureşan a fost prezentat de Georgeta Moarcăs, care a accentuat vizionarismul şi dimensiunea neoexpresionistă a poeziei acestuia, dar şi dificultatea încadrării într-o singură zonă (sau curent) a (al) scrierilor sale. A urmat cuvîntul lui Romulus Bucur despre prozatorul Cristian Teodorescu, o intervenţie memorabilă sub semnul prieteniei – „O prietenie de aproape 40 de ani, ceea ce, în lumea de azi, e o micuţă performanţă“. Prima zi a evenimentului a fost, ca de fiecare dată, dedicată lucrărilor studenţilor, organizată în secţiuni de această dată consecutive, încheindu-se cu un dialog moderat de profesorul şi prietenul lui Ion Mureşan, Virgil Podoabă. S-a discutat despre importanţa poeziei în cadrul limbii, aceasta privindu-i chiar şi pe cei care nu citesc poezie, aşa cum afirma şi T.S. Eliot în celebrul său eseu despre Funcţia socială a poeziei, Ion Mureşan argumentînd că poezia menţine limba vie, se opune tuturor prefabricatelor acesteia şi, dincolo de aceasta, „ne face să ne fie dragă lumea şi să ne fie drag de noi înşine“. S-a mai deschis o linie de discuţie despre adevărul poeziei, care este definită de Ion Mureşan ca reprezentînd concordanţa între gîndul poetului şi cuvînt, despre poezia cu rol terapeutic, despre încrederea că prin poezie îi poţi ajuta cu ceva pe oameni, despre exigenţa extraordinară faţă de actul de a scrie şi despre idealul oricărui poet – „orice poet vrea să se facă înţeles“. Dialogul s-a încheiat cu o demonstraţie de poezie-spectacol, Ion Mureşan recitînd din memorie Izgonirea din poezie, un regal dedicat tuturor celor prezenţi şi o amintire demnă de păstrat despre cît de vie, de percutantă şi de emoţionantă poate fi poezia.

În cea de-a doua zi, şi-au susţinut comunicările profesorii şi doctoranzii – Vasile Spiridon, Radu Vancu, Loredana Cuzmici, Ana Puşcaşu, Dora Deniforescu, Ioana Zenaida Rotariu, Virgil Podoabă, Dan Ţăranu, Alina Buzatu, Ruxandra Ivăncescu, Caius Dobrescu, Georgeta Moarcăs –, într-un cadru mai puţin formal, mai mult cultural şi colocvial, la Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania. După încheierea secţiunii de cercetări, studenţii şi masteranzii au fost premiaţi, moment din nou plin de emoţie şi de bucurie pentru toţi cîştigătorii şi participanţii, deoarece cu toţii au primit cîte un braţ de cărţi care, de cele mai multe ori, au suplinit chiar şi faptul de a nu te număra printre premianţi. Competiţia şi prezenţa concurenţei înseamnă comparare şi ierarhizare, aşadar, în cadrul secţiunii dedicate lui Cristian Teodorescu au obţinut menţiuni: Cristina Ilea (Universitatea Ovidius, Constanţa), Elyda Braşoveanu (Uni­versitatea „Vasile Alecsandri“, Bacău) şi Andreea Matei (Universitatea din Bucureşti). Premiul trei i-a revenit Mariei-Lucreţia Dumitraş (Univer­sitatea „Al.I. Cuza“, Iaşi), iar locul al doilea şi premiul din partea revistei Vatra i-a fost acordat Ioanei Moroşan, de la Universitatea de Vest din Timişoara. Pe locul întîi s-a plasat Ovio Olaru, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. În cadrul secţiunii ce l-a avut ca invitat şi subiect pe Ion Mureşan au fost acordate menţiuni studenţilor: Adelina Pascal (Universitatea din Bucureşti), Simona Ciobanu (Universitatea „Vasile Alecsandri“, Bacău) şi Vlad-Adrian Bahu (Universitatea „Al.I. Cuza“, Iaşi). Premiul trei a fost adjudecat de Andreea Constantinescu (Universitatea Transilvania din Braşov), premiul al doilea, alături de premiul special al revistei Astra. Literatură, arte şi idei revenindu-i studentei Snejana Ung, de la Universitatea de Vest din Timişoara. Premiul întîi al acestei secţiuni i-a fost acordat Mădălinei Stoica, de la Universitatea Ovidius din Constanţa. Premiul „Gheorghe Crăciun“, marele premiu al colocviului, i-a revenit în acest an lui Ştefan Baghiu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, deja un veteran şi un prieten vechi al Colocviului de la Braşov, pentru lucrarea Confiscarea paradigmelor: poezia lui Ion Mureşan între postmodernism şi neoexpresionism.

După decernarea premiilor a urmat dialogul cu prozatorul Cristian Teodorescu, moderat de Adrian Lăcătuş, dîndu-le participanţilor ocazia de a adresa întrebări invitatului. Primul care a intervenit a fost Romulus Bucur, care a amintit – împreună cu prietenul şi colegul său Cristian Teodorescu – importanţa relecturii unor cărţi la o anumită distanţă de timp, în perioade diferite ale vieţii şi formării personale şi literare. Datorită faptului că la Braşov există un master dedicat scrierii creatoare, care cuprinde literatură pentru copii, poezie, proză şi dramaturgie, s-a ridicat întrebarea necesităţii şi utilităţii acestor cursuri pentru un tînăr scriitor. Cristian Teodorescu a susţinut că, în lipsa talentului, cursurile de scriere creatoare îşi pierd utilitatea, devenind pură teorie şi pur tehnicism; or, „teoria“ se dovedeşte un instrument inutilizabil în absenţa unei aptitudini personale – aceasta din urmă este premisa unei bune scriituri, dar necesită şlefuire, adaptare şi multă muncă. S-a mai vorbit despre diferenţa generică dintre proza scurtă şi roman şi despre revirimentul recent al primeia, semnalîndu-se apariţia revistei Iocan, coordonată de Cristian Teodorescu, Florin Iaru şi Marius Chivu, care „selecţionează“ şi promovează autori de proză scurtă – segment destul de slab reprezentat la noi în ultimii ani. Seara s-a încheiat cu ceea ce vrem să se instituie ca tradiţie la Braşov, lecturile de poezie din cadrul Clubului de lectură Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets din „Tipografia“, eveniment care a fost moderat, vineri seară, de amfitrionul oficial, Robert Elekes, alături de Ioan Şerbu, avîndu-i ca invitaţi pe poeţii (şi colegii de generaţie şi antologie) Mihai Ignat şi Sorin Gherguţ.  După ritualul lectură-întrebări-discuţii, publicul a dorit ca Ion Mureşan să revină în atenţie înainte de a părăsi oraşul nostru, făcîndu-ne bucuria de a recita din memorie un poem de dragoste şi, apoi, citindu-ne un poem dedicat lui Alexandru Muşina. La finalul lecturilor, Clubul de lectură Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets a anunţat organizarea, în zilele de 1 şi 2 iulie, în premieră la Facultatea de Litere, a festivalului dedicat poetului Al. Muşina, două zile pline de lecturi de poezie, în cadrul cărora va fi anunţat şi Premiul pentru debut în poezie „Alexandru Muşina“, ediţia a III-a.

 

________________________

* Parafrază după un vers al lui Ion Mureşan din Cartea Alcool, „Aici la dumneavoastră se plînge şi se fumează mi-nu-nat!“

Adaugă comentariu

object(WP_Term)#13241 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }