Patrioți și naționaliști
- 31-08-2016
- Nr. 838
-
Bedros HORASANGIAN
- Politic
- 1 Comentarii
Mare zaveră, mare, pe scena politică din Rumanistan. Atmosfera se încinge pe zi ce trece, cu cît se apropie alegerile parlamentare. Partidele politice românești cu oarece ștaif istoric (PNL) sau cele care au tras toate sforile din istoria ultimilor 26 de ani (PSD-ul), pe fondul unei social-democrații slab reprezentate ideologic, dar bine organizate la bază, în „teritoriu“, și care consideră că vor lua caimacul viitoarei runde de alba-neagra, se văd brusc contracarate de formațiuni politice ce se nasc peste noapte. Dacă Dostoievski spunea că „Noi toți ne tragem din Mantaua lui Gogol“, în momentul de față se poate spune, fără ezitare, în legătură cu scena politică românească: „Toți se trag din Mantaua fesenismului iliescian“. Dreapta și stînga nu mai există în formele consacrate ale unei minime organigrame politice, iar magma ce aglutinează fel de fel de personaje nu are vreo coloratură ideologică. Interesul poartă fesul și atît. Sîntem împărțiți în ei și noi, fără să știm bine cine sînt „ei“ și cine sîntem „noi“ sau cine pe cine reprezintă. De aici o degringoladă a întregului spectru politic. De aici intențiile unora sau altora de a profita de diferite bazine electorale rămase fără partide sau lideri care să-i reprezinte. Patriotismul și […]
….. … Trăind în România de decenii bune, avem o cu totul altă impresie…. ….
Cîţi bani cheltuiesc românii azi pentru cărţii, teatru, concerte, cultură? Cu care priorităţi?
….. „… Patriotismul sau naționalismul de paradă nu sînt productive. Nu duc nicăieri dacă nu avem instituții ale Statului care să funcționeze la parametri normali, și nu prin excepție. Și Educația, și Învățămîntul, și Sănătatea, și Apărarea, şi Cultura… „…
Ce e alfel azi?
… „ … Apropierea aniversării Marii Uniri din 1918 și a creării României Mari – moment unic de solidaritate și de împlinire a unui ideal național, cînd pentru prima dată toate provinciile românești se adunau sub același stindard tricolor – poate crea impresia că gargariseala patriotardă-naționalistă mai poate produce valuri. ..”…
Mult criticata piramidă a lui A. Maslow (Abraham Harold Maslow 1908-1970 este unul din intemietorii psihologiei umane) poziţiionează priorităţiile umane în cîteva (putine- opt) categorii după motivaţia (din antichitate, discutat).
1) La bază (Grund- oder Existenzbedürfnisse, physiologische Bedürfnisse) sunt alimentele (necesităţile corpului uman), căldura, necesităţile de supravieţuire (la limită 1989 în naţionalcomunismul ceauşist ??!?).
2) Dacă supravieţuirea e asigurată (Sicherheitsbedürfnisse. Darunter versteht man die Sicherheit, den Schutz, die Stabilität, die Geborgenheit, Freiheit von Angst, das Verlangen nach Strukturen, Ordnungen, Grenzen, Regeln und Gesetzen) urmează necesităţile de siguranţă, protecţia, viaţa fără frică, dorinţa de structuri, regului şi limite (Platon: „Das erste und größte aller Bedürfnisse ist aber die Beschaffung der Nahrung um der Existenz und des Lebens Willen … Das zweite dann die Beschaffung einer Wohnstätte, das dritte die von Kleidung und was dahin gehört … …. pe primul loc sunt alimentele pentru a trăi, a doua e locuinţa, apoi îmbrăcămintea…).
3) Urmeaza necesităţile sociale (Anschlussmotiv- soziale Bedürfnisse:die Bedürfnisse nach Liebe, Zuneigung und Zugehörigkeit), iubire, ataşament, apartenenţa (A. Pleşu- în-sentimentul apartenenţei, la Dinkelsbühl-Sachsentreffen, Siebenbürgen).
4) Necesităţi individuale: (a: den Wunsch nach -mentaler/körperlicher- Stärke, Erfolg, Unabhängigkeit und Freiheit / b: den Wunsch nach Ansehen, Prestige, Wertschätzung, Achtung und Wichtigkeit, also eine passive Komponente unserer Selbstachtung, die nur von anderen Menschen für uns erfüllt werden kann) dorinţa de putere mentală, succes, independenţă, libertate, prestigiu, respectul celorlalţi.
5) Necesităţi cognitive (Kognitive Bedürfnisse).
6) Necesităţi estetice (Ästhetische Bedürfnisse).
7) Realizarea individuală (Selbstverwirklichung: das eigene Potential auszuschöpfen, also das zu werden, was einem anlagebedingt überhaupt möglich ist. In welcher Form sich dieses Bedürfnis letztlich ausdrückt, ist somit im höchsten Maße vom Individuum selbst abhängig ): folosirea şi realizarea talentului/potenţialului individual/ un bun medic, dascăl, antreprenor, sportiv de performanţă.
8) Transcendenta, completează modelul iniţial din 1943.
Critica modelului Maslow („Im S-Erkennen -Erkenntnis des Seins- tendiert die Erfahrung oder das Objekt dazu, als ein Ganzes, als eine vollständige Einheit gesehen zu werden, losgelöst von den Beziehungen, von der möglichen Nützlichkeit, Zweckmäßigkeit und Angemessenheit. Sie wird wahrgenommen, als wäre sie alles, was es im Universum gibt, als wäre sie das ganze Sein, synonym mit dem Universum./ Die Hierarchie gibt dann lediglich an, wie viel Zeit dem Durchschnitt der Bevölkerung für die einzelnen Stufen zur Verfügung steht.) a început destul de repede: în cunoaşterea fiinţei … de parcă modelul lui Maslow ar fi sinonim cu universul întreg. Hierarhia propusă arată doar cît timp stă la dispoziţie pentru fiecare treaptă…..
…….. …. în momentul de față se poate spune, fără ezitare, în legătură cu scena politică românească: „Toți se trag din Mantaua fesenismului iliescian“…. „ ….
Ritmul „app” de azi e pentru absolvenţii şi tinerii antreprenori viaţa de toate zilele. Era digitală le pune la îndemînă o lume întreagă printr-un clic, BIG DATA. De la experţii de date asteptăm soluţionarea unor modele de intreprinderi pentru viitor. Ritmul de creştere a cantităţii de date pare fără limite: anul acesta vor fi produse 9000 Exabyte de date digitale, ce ce inseamă 9 billione Gigabyte sau 360 milliarde Bluray discuri.
Cam 90 % din date au fost generate în ultimii doi ani! Au apărut meserii noi: Big Data, Smart Data, Data Mining, Data Engineering, Predictive Analytics etc. Căutat e azi „Data Scientist“. McKinsey estimează 2017 pentru SUA 150.000 jobs de acest fel. Universitatea Harvard a denumit „Data Scientist“ meseria secolului 21. Fiecare posesor de smartphone, carte bancară, GPS în masină etc. genereaza zilnic date. Aceste date comunică ceva despre preferinţele noastre, comportarea, rutine. Expertul în date conecţează datele, le descifreaza şi le interpretează, pentru a atinge mai bine şi mai eficient telurile economice. Aproape fiecera bransă economică pe continent şi în lume e azi în faza de tranziţie digitală. Sunt multe opţiuni de studii universitare la îndemînă. De la absolvenţi se cer, pe lîngă performanţe academice excelente: cunostiinţe aprofundate în statistică, învăţare în internet (maschinelles Lernen), procese de optimare, şi cunostiinţe de programare în R sau Python. In caz ideal specialistul posedă cunostiinţe de bransă, are calităţi analitice şi de teamwork. Data Scientiştii lucrează în punctul de conexiune între expertiza de domeniu şi analiza propriuzisă, între tehnologia de informaţii şi strategia intreprinderii. Specialiştii trebuie sa traducă datele în directive de acţiune care duc la rezultate. Avantajele sunt clare. Cine găseşte mostre şi dependenţe poate decide mai repede şi mai eficient, organizează procesele de producţie mai eficient şi economiseşte costuri. E important de clarificat ce fel de date sunt la dispoziţie, cum au fost elaborate şi cît de consistente sunt. In special pentru datele din internet, de la alţii, se cere prudenţă. Oamenii de stiinţă au obligaţia de a crea un pod „ de metode” pentru a lega oameni, (angajaţii intreprinderii, userii) şi analiza datelor. Specialiştii comunică în teamwork, le trebuie performante în comunicarea umană, cu un fond vast „cultural”. Management intercultural….
Absolvenţii universitari de azi au de ales dintr-o sumedenie de cursuri noi. Idei mai sunt.
Cum e organizat studiul universitar tehnico-stiinţific în România azi? Ce studiază studenţii excelenţi? Unde?
După studiu (…. – căci sîntem buni români, dar vrem să trăim bine în străinătate și să avem salarii în euro și dolari. „……)?
…. „la trecutul mare… un falnic viitor…”..?