Scenă din filmul Fil lui Saul, cîştigătorul Trofeului MeCEFF
Între 1 şi 3 septembrie a avut loc cea de‑a şasea ediţie, mai restrînsă decît cele anterioare, a Mediaş Central European Film Festival (MeCEFF) „7+1“, un eveniment cinematografic anual cu un concept unic (nu doar) în România.
Astfel, competiţia MeCEFF le este rezervată cinematografiilor celor şapte ţări ce pot fi incluse în „Mitteleuropa“ (Austria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria şi, desigur, România), fiecare dintre acestea participînd cu unul dintre cele mai valoroase producţii cinematografice ale anului precedent. Anul acesta, am avut plăcerea de a face parte din juriul Festivalului, alături de criticii James Ulmer (SUA) – preşedintele juriului, Irina-Margareta Nistor şi Călin Stănculescu (România), precum şi de Ileana Popovici, actriţă, ilustratoare muzicală, realizatoare şi prezentatoare de emisiuni TV.
Dintre cele şapte filme central-europene din competiţie, juriul a decis să acorde Marele Premiu şi Trofeul MeCEFF lungmetrajului de debut al regizorului maghiar László Nemes. Fiul lui Saul (Saul fia) – distins deja cu Oscarul şi Globul de Aur pentru Cel mai bun film într-o limbă străină, dar şi cu Marele Premiul al Juriului şi Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Cannes – a primit trofeul festivalului din oraşul ardelean „pentru concentrarea extrem de cinematică şi tulburătoare asupra periplului unui om distrus, avînd scopul de a salva sufletul unui băiat, în lagărele morţii ale Germaniei naziste, pentru revelarea profunzimii în particular şi pentru găsirea unei perspective noi asupra unei poveşti vechi. Fiul lui Saul incendiază abordările cinematografice mai convenţionale ale acestei istorii des spuse, pentru a lăsa în urmă un cărbune de uimire, durere şi înţelegere nouă, care, cu puţin noroc, ne poate marca puţin pe toţi, la fel cum i-a marcat pe membrii juriului“.
Premiul pentru regie i-a revenit românului Radu Jude, pentru Aferim!, juriul motivîndu-şi astfel decizia: „pentru maniera în care regizorul reconstruieşte (sprijinit de coscenaristul său, scriitorul Florin Lăzărescu) o lume de acum 180 de ani, folosind eficient mizanscene elaborate, dar păstrînd mereu în focus mecanisme sociopolitice persistente, ceea ce îl ajută să vorbească nu doar despre trecut, ci şi despre prezent“. Premiul pentru interpretare a fost obţinut de Janusz Gajos, unul dintre actorii principali din filmul Trupul (Ciało), în regia Małgorzatei Szumowska, „pentru modul în care construieşte creativ un personaj ce se metamorfozează sub ochii noştri, pornind de la un sceptic cinic şi ajungînd o figură plină de speranţă şi lumină“.
Trebuie remarcat că Aferim! şi Trupul au fost concurenţi şi în competiţia principală a Berlinalei de anul trecut, cînd şi-au împărţit premiul pentru Cel mai bun regizor. Ultimul premiu din palmaresul MeCEFF 2016, cel pentru imagine, a ajuns la Mitja Licen, directorul de imagine al filmului Copacul (Drevo), o coproducţie Slovenia-Italia regizată de o altă debutantă, Sonja Prosenc, „pentru calitatea exprimării ambiguităţii şi pentru alegerea detaliilor relevante, care creează misterul necesar unui film european cu un rafinament tipic regiunii din care provine“. Cele trei capitole ale filmului sînt abordate diferit vizual, în concordanţă cu schimbarea perspectivei naratoriale, şi compun, din naraţiuni fragmentare, o poveste cu semnificaţii universale. Celelalte trei filme din competiţie au fost: Noapte bună, mami! (Ich seh ich seh), dramă de familie cu accente horror de Severin Fiala şi Veronika Franz – Austria, Fraţii Şarpe (Kobry a Užovky), o altă dramă familială – şi socială – de Jan Prušinovský, cu story-ul clişeistic salvat de actorii excelenţi – Republica Cehă, şi Koza de Ivan Ostrochovský, tot o dramă, dar la limita dintre ficţiune şi documetar (actorii neprofesionişti îşi interpretează propriile roluri) – Slovacia.
În Piaţa Primăriei din Mediaş, Festivalul s‑a deschis cu două documentare despre perioada comunistă a României, semnate de preşedintele şi iniţiatorul MeCEFF, cineastul Radu Gabrea. Împărăteasa roşie – Viaţa şi aventurile Anei Pauker, prezentat în premieră în urbea trasilvană, şi Evrei de vînzare (2012) sînt înrudite şi prin subiectele abordate, căci liderul stalinist amintit, de etnie iudaică, a iniţiat emigrarea evreilor români, care avea să devină un comerţ foarte profitabil pentru statul comunist. Tot în afara competiţiei, dar la Cinema Traube, sala principală a festivalului, a fost proiectat 100 de lei (Suta de lei), capodopera din 1973 a lui Mircea Săucan, unul dintre cei mai importanţi cineaşti români, în varianta sa necenzurată şi în prezenţa Ilenei Popovici, interpreta principalului rol feminin din film (alături de Dan Nuţu şi Ion Dichiseanu).
Pe lîngă cele şapte ţări central-europene, în programul fiecărei ediţii a Festivalului intră şi filmele unei ţări-invitate. La ediţia a şasea, aceasta a fost Rusia, iar la Sala Traube au fost prezentate opt titluri ale cinematografiei sovietice/ruseşti, de la trei filme ale renumitului Andrei Tarkovski pînă la una dintre cele mai recente producţii ale Studioului Mosfilm, Drumul spre Berlin (Doroga na Berlin, 2015), o emoţionantă dramă de război regizată de Serghei Popov şi produsă de Karen Şahnazarov (actualul director general al cunoscutului studio menţionat).
Nu în ultimul rînd, nu au lipsit nici anul acesta din programul MeCEFF filmele clasice idiş restaurate, proiectate la Sinagoga locală.