Alegerile de după al doilea obsedant deceniu
- 13-10-2016
- Nr. 844
-
Bedros HORASANGIAN
- Politic
- 1 Comentarii
Se apropie vertiginos data alegerilor prezidenţiale din Statele Unite şi a celor parlamentare din România. Situaţia este incertă în ambele ţări. Candidata democrată îşi menţine avansul de cîteva procente în toate sondajele, în faţa republicanului mult hulit Donald Trump. Dar nimic nu e sigur, chiar dacă şi runda a doua a dezbaterii publice dintre cei doi candidaţi a fost cîştigată de Hillary Clinton. Asta o spune CNN, care o susţine pe faţă, ca şi New York Times, pe consoarta fostului, simpatic şi azi, Bill Clinton. Vom şti exact cîştigătorul abia după încheierea votului din 11 noiembrie. Nu mai insistăm pe acest subiect, pentru că ne interesează la fel de mult ce se întîmplă în ograda noastră. Că va fi Trump sau Clinton, noi vom rămîne aici, la gurile Dunării şi porţile raiului. (Un frumos sat din Bihor, locuit de slovaci se numeşte, minunat, Valea Cerului). Încă puţin şi vom avea, cum-necum, listele complete şi oficiale ale candidaţilor pentru cele două camere ale Parlamentului României. Zice-se – se spune la teorie – Forul Suprem al voinţei poporului, dacă la noi mereu lucrurile nu ar sta mai altfel. Nu neapărat de-a‑ndoaselea, ci mai altfel. După ce, ani în şir, Parlamentul a fost […]
România la răscruce 2016
… „ … Încă puţin şi vom avea, cum-necum, listele complete şi oficiale ale candidaţilor pentru cele două camere ale Parla¬mentului României. Zice-se – se spune la teorie – Forul Suprem al voinţei poporului, dacă la noi mereu lucrurile nu ar sta mai altfel. Nu neapărat de-a ndoaselea, ci mai altfel…. „ …
Integrarea/ orientarea României: în UE, … spre o alianţă sud-est mediteraneană-balcanică, … sau în Visegrad (Varşovia-Budapesta.. )?
Dilema care separă UE.
Jenni Thier despre cartea “ The Euro and the battle of Ideas” de Harold James/istoric, Markus Brunnenmeier/ economist şi Jean Paul Landau/ economist.
Francezii şi germanii gîndesc economia în mod diferit.
Cine vrea să înţeleagă criza în Euroland trebuie să înţeleagă ce gîndesc cei doi actori principali.
Francezii au trecut de la liberalismul Laissez-faire antebelic la un centralism fixat pe preşedinţie. Germanii după 1945 cred că lipsa de legi generale valabile a fost o cauza dezastrului nazist şi cer reguli pentru guvernare care nu pot fi utilizate împotriva sau în favoare unor grupuri selective.
Francezii de azi mizează pe planificare centralizată şi un stat centralizat activ intervenţionist. Germanii se tem de “moral hazard” şi mizează pe “ No Bailout”( moral hazard: responsabilitatea factorilor economici e obligatorie, altfel se ajunge la tentaţii distrugătoare/ Maastricht: reguli fixe şi fără obligaţii de responsabilitate faţă de datoriile publice ale altor state în UE). Astăzi poziţia franceză e de tip Keynesian: cu intervenţia statului în actuala fază de dobîndă mică se ajunge la creştere economică. Germanii preferă reglementări precise (Maastricht) şi de urmat în orice situaţie (Bundesrepublik: federalismul german cere reguli precise pentru a funcţiona..).
… “ … Partid Liberal nu mai este, căci, paradoxal, lipsesc chiar liberalii, singurul liberal autentic ar fi venerabilul Ionescu Quintus, care, cu regret spunem, girează cu numele şi prestigiul său istoric o masă de manevră care nu are nici în clin, nici în mînecă cu liberalismul… „ …
Pentru UE Hans Werner Sinn (fost şef la institut de prognose economice IFO) propune un plan în UE de 15 puncte:
1) Schimbare în uniunea monetară Euroland cu posibilitatea de intrare şi părăsire după reguli pentru ţări care şi-au pierdut competitivitatea (Grecia).
2) O ordine pentru a regula falimentul unui stat. Urmează anularea datoriilor publice (Grecia).
3) Banca centrală Euro cumpără numai hîrtii cu rating AAA ale statelor emitente.
4) Tări care emit prea multă monedă de hîrtie naţională şi datorii target prea mari rămîn responsabile.
5) Drepturi de vot în banca centrală Euro după BIP şi pondere economică.
6) Migrarea trebuie reglată. Migranţi în UE obţin alocaţii sociale numai în măsura contribuţiilor prestate în ţara de imigrare (Brexit, prezidenţiale 2017 în Franta… Front National …)..
7) Pentru cererea de azil se prevede posibilitate de cerere în exterior sau ca la aeroport, în zone închise după reguli unitare.
8) Asigrarea frontierelor UE şi Schengenland în mod comun.
9 )Ajutoare pentru ţări vecine în curs de dezvoltare (Moldova… ).
10) Pentru tinerii practicanţi o politică “socială activă” cu alocaţii la salar (sud-est-mediteranean-balcani…).
11) Un sistem de puncte pentru imigranţi calificaţi (după modelul Canadian).
12) Pentru ţări asociate cu UE (UK, Elveţia, Norvegia, Islanda.. …. ) libertate pentru comerţ, servicii şi capital. Posibilitatea de restrîngere şi regulare naţională a liberei circulaţii de persoane.
13) Conectarea digitală în UE. La fel conectarea autostrăzilor, şoselelor, căilor ferate, la trasee electrice şi conducte de gaze.
14) O curte juridică supremă în UE pentru principiul de SUBSIDIARITATE: numai probleme comune la nivel de UE (care nu pot fi rezolvate într-o ţară).
15) O armată UE comună şi achiziţii comune de armament. Coordonarea poliţiilor şi a serviciilor de securitate în UE.
Este vechiul concept german de descentralizare şi responsabilitate pe principiul de subsidiaritate (autonomie regională/Landuri…).
Conceptul francez e contrar, planificare centralistă şi intervenţia politică a statului în economie (şi peste regului deja stabilite … Maastricht … 60 % deficit BIP … /Bailout, moral hazard.. ).
Încotro UE 2017?
.. “… Noroc că Uniunea Europeană şi NATO ne vor trage de mînecă, atunci cînd lucrurile ar putea s-o ia razna. Nu vom ajunge acolo. Pentru că, la noi, nici răul, nici binele nu merg pînă la capăt. Ne-am descurcat, ne vom descurca… „ ….
România are de ales….
Drum bun!