FNT 2016 – Dac-aş fi un selecţioner străin

Festivalul Naţional de Teatru (FNT) e un rîvnit panou de onoare pe care un selecţioner repertoriază cele mai bune creaţii de artele spectacolului din sezonul precedent. „Cele mai bune“ e, însă, întotdeauna un reper în relaţie cu nişte criterii. Care sînt principiile identitare ale FNT? Vrea el să fie exclusiv o oglindă a producţiei teatrale dintr-o stagiune sau îşi propune, în egală măsură, să încurajeze, prin remarcare şi subliniere, anumite direcţii estetice? În statementul său, selecţionerul ediţiei a XXVI-a, criticul de teatru Marina Constantinescu, preciza, printre altele, că „acest festival doreşte să arate valoarea din acest moment a teatrului românesc. Şi să vîndă bilete la spectacole de calitate“. Programul curent a itinerat în Capitală 40 de spectacole, plus trei invitaţi din străinătate, nume importante, de enciclopedie, din orizonturi geografic-culturale diverse: Carolyn Carlson (SUA), Angelin Preljocaj (Franţa), Lev Dodin (Rusia). Prezenţele lor ne asigură conexiunea cu restul lumii, legînd comunitatea locală de mediile internaţionale. Suprapus, în primele lui zile, unui alt festival de teatru bucureştean, „Fest(in) pe Bulevard“ de la Teatrul Nottara, unde a existat şi o secţiune NETA (New European Theatre Action), FNT a împărţit specialiştii şi publicul profan, arătînd lipsa de comunicare a organizatorilor autohtoni. Principalul obiectiv al FNT […]