FNT 2016
- 11-11-2016
- Nr. 848
-
Liviu ORNEA
- Arte
- 0 Comentarii
Amestecat – nu cred că pot caracteriza mai bine ce-am văzut din acest FNT. Ca de obicei, am ales mai cu seamă spectacolele din afara Bucureştiului. Din păcate, în unele teatre cam lipsesc actorii. Regizori buni, cu idei şi program, fac ce pot „cu materialul clientului“ – rezultatul e dezamăgitor. Bănuiesc că s-a ajuns aici din mai multe cauze, printre care proliferarea şcolilor de teatru în locuri unde nu erau şi nu sînt profesori calificaţi, e doar cea mai importantă, o alta fiind atracţia reprezentată de Bucureşti, cu multele lui posibilităţi. Nu în ultimul rînd, blocarea posturilor ani de zile. Trupele din provincie rămîn descompletate sau acceptă pe oricine e dispus să se angajeze. Mai sînt, cu siguranţă, şi alte motive. În asemenea condiţii, un regizor, oricît de bun pedagog şi oricît de dispus să facă şcoală, nu poate schimba mare lucru în doar cîteva luni. Aşa se face că pot ieşi bine mai degrabă spectacolele „de trupă“, dar nu cele „de actori“. Un exemplu a fost Meteorul, spectacolul făcut de Mihai Măniuţiu la Naţionalul timişorean. Un text spumos al lui Dürenmatt, la limita absurdului, în care personajul central tot încearcă şi nu reuşeşte să moară, pe lîngă el sucombînd, […]