Întîmplător sau nu, cele două ordonanțe de urgență care au produs multă zaveră în România poartă, la numerotarea lor oficială, cele două numere cu bucluc. Ordonanța 13 a scos o parte a populației României în stradă. Nemulțumirile s-au accentuat pe măsură ce protestatarii s-au înmulțit, producînd o presiune puternică asupra ministrului Justiției, asupra Ministerului Justiției, a Guvernului și a alianței PSD-ALDE, care controlează majoritatea parlamentară.
Situația a rămas încordată în continuare și după abrogarea OUG 13. Aceste două cifre 13-14 – credem că nimic nu este întîmplător – aveau cîndva o semnificație aparte. A face 13-14 însemna să aștepți cu înfrigurare ceva, neliniște, teamă, incertitudine. Mereu ne-am întrebat de unde provine această expresie. Ca și a ține de 6 (șase), adică a sta la pîndă, a sta de veghe, pînă se termină o acțiune, în general nu de bine. Facem și acum 13-14. Este de dorit o calmare rapidă a spiritelor din stradă și mutarea luptei politice în Parlament. Partidele de opoziție, PNL și USR – PMP a declarat că va susține moțiunea, inclusiv inubliabilul ex-președinte Traian Băsescu, de la care, să nu uităm, se trage și situația actuală, nu doar din Justiție, ci din întreaga viață politică românească – au depus o moțiune de cenzură. Vom ști, în următoarele zile, și ce măsuri va lua Executivul și ce se va mai întîmpla în viața politică românească. Vom avea demisia ministrului Justiției? Vor demisiona premierul și întregul guvern?
Situația incertă produce neplăceri nu doar în plan social și politic, dar afectează și mediile de afaceri, pe ale căror bune oficii se bazează și partea din creșterea economică prognozată (hazardat?), și bugetul pe 2017. Sau se va găsi o altă soluție. Care? Greu de anticipat. Pe acest fond de incertitudini, vizita lui Vladimir Putin la Budapesta poate produce alt 13-14 la București. Noile acorduri economice ruso-maghiare – participarea Federației Ruse la finanțarea centralei atomice de la Pecs, acordurile legate de livrările de gaze, rușii fiind principalii sprijinitori ai domeniului energetic maghiar – și politice (legate de sancțiunile UE vizavi de Federația Rusă, incriminate de premierul Victor Orban ca neproductive pentre UE, cauzîndu‑le pierderi de miliarde de euro mai mult țărilor UE decît rușilor etc.) nu pot fi privite cu indiferență și ușurință la București. Igor Dodon, noul președinte al Republicii Moldova, este și el la Bruxelles, pentru o evaluare a situației bilaterale Moldova-UE. Și sigur că este tratat mai cu fereală, să spunem așa, decît e tratat, la București, anti-românul președinte moldovean.
Este clar că situația internațională le cere multă prudență liderilor politici români. Aceștia, fie că se plac între ei sau nu, sînt obligați să ia decizii corecte privind detensionarea situației interne, create de cele două buclucașe ordonanțe de urgență. Statul de drept nu este în pericol, așa cum mult s-a clamat în aceste zile, nici democrația, care, așa cum e, funcționează. Nu trebuie să se producă derapaje, care să conducă la anarhie și haos. Președintele Klaus Iohannis are prilejul de a gestiona corect situația și de a pune accentele necesare acolo unde trebuie, dincolo de simpatia sau de antipatia față de „penali“, dincoace de sprijinirea unui PNL vlăguit și lipsit de orizont politic.
Nu Klaus Iohannis trebuie să salveze un partid istoric aflat azi în derivă, ci el însuși. Acel faimos „prin noi înșine“, lansat de frații Brătianu, e valabil și azi, mai mult decît oricînd. Astfel ca PNL să joace un rol important în continuare pe scena politică a României și să nu pățească precum PNȚCD: să fie eliminat din prim-planul vieții politice. PNL a ajuns prea repede pe mîna unor băsiști notorii. Uităm prea repede de cei zece ani de mandat ai lui Traian Băsescu și de tot răul făcut societății românești. PNL a jucat prost și, direct sau indirect, a condus și el la situația de astăzi. Să nu uităm acest aspect, pentru că el nu ține doar de trecut, ci și de situația de azi din România. Orice ar fi să se întîmple în stradă, votul din 11 decembrie și deciziile Parlamentului – ca elemente ale unei democrații – trebuie să fie respectate. Cu voință politică, cu puțin calm și cu multă răbdare se pot aranja lucrurile. Astfel ca evenimentele să evolueze în favoarea României și a românilor. Și să nu mai fim obligați să facem iar 13-14, că vine DNA să ne ia, și să ținem de 6, că se împarte România sau vin rușii peste noi.