O pușcărie nu prea veselă

Există seri „din acelea“. Adică o suită de cîteva ore, în care astrele, soarta, tehnica, totul se ridică împotriva unui spectacol și a celor care-l fac să existe pe scenă. Echipa artistică a musicalului Chicago, produs de Com­pania „Tompa Miklós“ a Teatrului Național din Tîrgu-Mureș, își va aminti ceva timp, cu siguranță, de seara de sfîrșit de ianuarie, cînd a trebuit să facă față unor probleme multiple, care nu au vrut nicicum să se rezolve din mers. Cu cîteva secunde înainte de ridicarea cortinei, în sala dînd pe dinafară de public, entuziasmul şi nerăbdarea erau cît se poate de palpabile în fața uneia dintre cele mai populare satire imaginate vreodată la adresa „vedetei“ găunoase, a presei de scandal, dar mai ales a sistemelor administrative şi judiciare infiltrate de corupție pe toate palierele. O așteptare cu atît mai puternică în contextul românesc actual, în care nu mai este clar cine pe cine reflectă – strada sau scena. Dar mai era și promisiunea a două ore și ceva de jazz „old school“, de umor spumos, pe muchie de cuțit, de numere de dans spectaculoase. Multă lume a văzut măcar o dată acele șiruri de picioare feminine perfecte, ușor flexate, înălțate pe tocuri […]