Utopie și Revoluție

În perioada 22-25 iunie, pe Domeniul Regal Sinaia s-a desfășurat prima ediție din seria „Colocviilor Regale“. Cu această ocazie, Premiul Cantemir a fost acordat lui Moshe Idel, profesor emerit al Universității Ebraice din Ierusalim și unul dintre cei mai importanți cercetători ai istoriei misticii iudaice.

 

În cadrul colocviului interdisciplinar Utopia and Revolution, organizat de Sorin Antohi și Gregory Claeys sub auspiciile Familiei Regale a României, cercetători din mai multe țări au analizat semnificația împlinirii a cinci secole de la publicarea operei lui Thomas More, Utopia (1516) și a unui secol de la Revoluția rusă. Așa cum se arată în program, utopia — o formă de ficțiune speculativă, teorie socială, trop metaistoric, discurs contracultural, proiect, ideologie, practică — pare să-și epuizat posibilitățile și ar putea avea nevoie de impulsuri noi. Anul 2017 aduce deci cu sine aniversarea uneia dintre cele mai complexe revoluții, un punct de plecare și o căutare globală a utopiei care s-a sfîrșit în 1989, după o întîlnire tragică cu distopia (Sorin Antohi). La conferința de la Sinaia au participat Artur Blaim (Universitatea din Gdańsk), Ștefan Borbély (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj‑Napoca), traducătoarea Jean Harris, Moshe Idel, Mariano Martín Rodríguez (Bruxelles), Eduardo Nolla (Madrid), Tilo Schabert (München), Michael Shafir (Cluj-Napoca) și Stelian Tănase (București).

Pentru Sorin Antohi, utopia și revoluția, dar și subspeciile acestora, alternative hibride, negările dialectice au constituit evadări eșuate din istorie, de cele mai multe ori, acestea fiind considerate soluții ale unor probleme sociale, dar reușind fie să agraveze aceste probleme, fie să creeze probleme suplimentare. Profesorul Arthur Blaim a vorbit despre ficțiunile utopice, înainte și după Revoluția Franceză (Utopian Fictions:Before and After Revolutions), concentrîndu-se asupra rolului important atribuit figurii părintelui fondator. Ștefan Borbély a analizat cîteva cazuri de gîndire utopică în Transilvania (Utopian Thinking in Transylvania: German and Hungarian Case Studies), rememorînd două personalități de la începutul secolului al XX-lea, Gustav Gräser și Bicsérdy Béla, care au creat, fiecare în felul lor, o revoluție într-o comunitate burgheză conformistă. Moshe Idel (Mesianism: Between Evolution and Revolution) a arătat că mesianismul iudaic este o mixtură de idei provenite din mai multe religii, care s-au schimbat de-a lungul generațiilor. În domeniul studiilor iudaice, se pot distinge două linii majore ale acestei evoluții: cea reprezentată de Martin Buber și cea reprezentată de Gershom Scholem. Mariano Martín Rodríguez (What If They Returned? Collective Human Resurrection as an Ambiguously Utopian Revolution in Modern Secular Speculative Fiction) a vorbit despre posibilitatea unei revoluții care prezintă trăsături utopice în ficțiunile speculative moderne, oprindu-se asupra acelor cazuri în care, în romane SF, morții învie, și societatea se confruntă cu problema integrării sociale a monstruosului care păstrează anumite trăsături umane. Analiza profesorului Michael Shafir (Return to Anti-Utopia in Post-communist East Central Europe) a avut ca centru de interes anul 1989, care a însemnat anul în care Europa Centrală și de Est a scăpat de utopia marxismului transformat în socialismul real. La aproape 30 de ani de la schimbarea produsă, arată autorul, Europa se confruntă cu pericolele iliberalismului populist, fiind din nou o victimă a ideologiei transpuse în plan social. Tilo Schabert (The German Revolution of 1989-1990: A European Experience) a analizat cazul Revoluției Germane din 1989 și schimbările pe care căderea Zidului Berlinului le-a adus în plan social.

 

Unul dintre cei mai importanți analiști ai utopiei este Gregory Claeys (profesor de istoria gîndirii politice la Royal Holloway, Univer­sitatea din Londra, editor al The Cambridge Companion to Utopian Literature, autor al volumelor Searching for Utopia: the History of an Idea, Dystopia: A Natural History). În 2018, va publica A Pelican Introduction to Marx and Marxism. Utopia, distopia și actualitatea operei lui Marx au reprezentat punctul de plecare al interviului acordat de autor în cadrul colocviului de la Sinaia.

„Utopia și distopia sînt două fețe ale aceleiași monede“