Salonul Național de Miniatură Textilă, Mogoșoaia 2017

„Nu poți cunoaște defectele unei idei decît după ce ai avut‑o“, spunea undeva Martha Bibescu. Tema de anul acesta a Salonu­lui Național de Miniatură Textilă, organizat în perioada 4 august‑17 sep­tembrie 2017, în cadrul Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, nu face decît să confirme spusele celei căreia i-a aparținut domeniul de la Mogoșoaia. Mărturisesc că, atunci cînd Marijana Bițulescu, coordonatoarea acestui proiect, îmi propunea ca temă a Salonului „Migrația“, răspunsul meu a fost reținut. Mi se părea un subiect actual, important, dar oarecum intoxicat de politic și tocmai de aceea, pînă la un anumit punct, repetitiv. Cum să faci miniatură textilă, să țeși, să legi fire, să coși… depărtarea? Cum să urzești… emigranți? Ca și cum Penelopa și‑ar fi instalat WhatsApp, ca să își aline dorul de Ulise. Și totuși, cele 400 de lucrări realizate de către 98 de plasticieni au demonstrat cu totul altceva. Răspunsul artiștilor la această temă a fost febril, mobilizînd parcă toți avatarii termenului latin: „migrare“, care, prin etimonul grecesc, desemna nu numai schimbarea locului, ci orice fel de schimbare. De fapt, privind lucrările Salonului Național de Miniatură Textilă ascunse printre cotloanele cu un aer bizantin ale Mogoșoaiei, mi-a venit în minte un text al lui Jean […]