În mijlocul Festivalului Enescu, Primăria Capitalei prin ARCUB i-a invitat pe bucureșteni în Piața Constituției, la concertul extraordinar susținut de Angela Gheorghiu, concert care era gîndit ca un punct culminant al evenimentelor aniversare din Zilele Bucureștiului.
Angela Gheorghiu nu a cîntat la Festivalul Enescu din felurite motive de-a lungul timpului, dar ele sînt irelevante pentru marele public, cel care a venit la concertul ei în aer liber într-un număr ce a depășit așteptările organizatorilor, atingînd cifra de 14-15.000 de spectatori. Este adevărat că intrarea a fost liberă, dar la fel de adevărat este că programul ales de marea artistă a fost prin excelență unul de operă și nu de piese „de popularizare“ a muzicii clasice, doar finalul serii fiind rezervat zonei crossover.
În plus, în concepția organizatorilor, muzica s-a sincronizat cu tehnologia într-un spectacol ce și-a propus un format vizual inedit (proiecții de video mapping), întreaga scenă fiind acoperită de proiecții, ca, de altfel, și Casa Poporului. Așadar, totul s-a petrecut într-un decor virtual tridimensional, marea soprană care a cîntat pe scene celebre precum Royal Opera House din Londra, Opera Națională din Paris, Metropolitan Opera din New York sau Teatrul Balșoi din Moscova, concertînd la București alături de Filarmonica „George Enescu“ și de tenorul Teodor Ilincăi, sub bagheta dirijorului Eugene Kohn, cu care Angela Gheorghiu a susținut numeroase concerte de la începutul carierei sale. Formula solistică Angela Gheorghiu – Teodor Ilincăi a fost prezentă, de altfel, în ultimul timp în concerte de succes la Valladolid, Londra și Bodrum.
Angela Gheorghiu este, fără îndoială, unul dintre cei mai cunoscuți artiști români ai tuturor timpurilor, unul dintre cel mai bine vînduţi muzicieni din zona „clasică“, dar și un superstar al scenei lirice internaţionale. Lansarea ei pe scenele mondiale a avut loc în 1992, la Covent Garden, cu Boema de Puccini, în acelaşi an ea debutînd pe scenele renumitelor Metropolitan Opera din New York şi Staatsoper din Viena, moment din care, timp de 25 de ani, cariera ei a evoluat continuu ascendent.
În toate concertele ei de tipul celui de la București, Angela Gheorgiu a încercat să promoveze artiști români, fie dirijori, fie soliști, Teodor Ilincăi fiind unul dintre aceștia. Teodor Ilincăi și-a făcut debutul internațional în decembrie 2009, la Opera Regală din Londra cu Boema, bucurîndu-se atunci de aprecierea publicului, dar şi a criticii, și mai ales de şansa de a debuta discografic, într-o înregistrare difuzată de Casa de Discuri Opus Arte, alături de Hibla Gerzmava (în rolul Mimi) și sub bagheta lui Andris Nelsons.
M-am aflat printre miile de spectatori din Piața Constituției și am ascultat acolo arii și duete celebre din Tosca, din Andrea Chénier și nu numai… confirmîndu-mi încă o dată faptul că Angela Gheorghiu este un muzician dăruit cu har divin. Sună prețios uneori astfel de vorbe, însă, de cîte ori o reascult, îmi revine în minte această expresie, pe care, atunci cînd scriu, o folosesc doar atunci cînd devine inevitabil. Acum este una dintre acele situații.
Angela Gheorghiu este un muzician minunat, o natură artistică prin excelență, are o voce a cărei catifelare unică o face inconfundabilă chiar atunci cînd o auzi la radio, este o tragediană autentică și reușește să fascineze publicul prin modul în care frazează arcurile vocale, într-un firesc în care dă impresia că ne „vorbește“ prin cînt. Angela Gheorghiu a fost secondată remarcabil în acea seară de Teodor Ilincăi, aflat într-un moment de vîrf al evoluției vocale. Pe de altă parte, spre finalul serii, Angela Gheorghiu a demonstrat că știe să fie generoasă cu muzica generată de spațiul în care s-a născut, cîntînd muzică ușoară românească veche, acordînd bisuri și vorbind publicului așa cum numai ea știe, apropiindu-se de cei de acasă, la care ține atît de mult, fără filtre.
Un eveniment ca acesta se petrece destul de rar în București, de aceea am întîlnit mai mulți muzicieni decît mă așteptam în rîndul publicului din Piața Constituției, muzicieni care au renunțat la unul dintre concertele Israel Philharmonic Orchestra cu Zubin Mehta pentru a o vedea pe Angela Gheorghiu. Ca de fiecare dată cînd acceptă să apară pe o scenă, Angela Gheorghiu nu a făcut rabat la standardele artistice care o însoțesc de 25 de ani de fiecare dată cînd apare în fața publicului, adunînd din nou în jurul numelui ei o reverență a publicului, fie el de profesioniști sau de simpli iubitori de muzică.