Colocviul Național de Literatură Română Veche

  • Recomandă articolul

București, 24 – 25 noiembrie 2017
Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64 – 66
Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie 13

Muzeul Național al Literaturii Române și Primăria Municipiului București, împreună cu Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, Fundația Națională pentru Știință și Artă, având ca parteneri Centrul de Studii Medievale – Universitatea din București și Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Central și Sud-Est Europene – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, organizează cea de-a treia ediție a Colocviului Național de Literatură Română Veche, cu tema: Literatura Principilor.

Literatura Principilor acoperă spațiul cultural al epocii vechi românești și, ca urmare a extensiunii ei, poate fi abordată din două perspective.

Cea dintâi este concretizată printr-un impresionant cortegiu de texte parenetice, didactice, pedagogice și de sfătuire din categoria numită Oglinda principilor (Specula principum, Fürstenspiegel, Mirror of Princes), în care se oglindesc gustul, sensibilitatea și mentalitatea lumii românești. O primă deschidere a culturii române spre această specie literară are loc prin Învățăturile lui Neagoe Basarab, operă contemporană cu Institutio principis christiani, pe care Erasmus din Rotterdam o tipărea în 1516 sau cu Principele lui Machiavelli, imprimată în 1532, după aproape două decenii de la redactare (1513). Ulterior, cultura noastră a subsumat acestei specii literare texte originale, traduceri și adaptări (Matei al Mirelor, Sfaturi către Alexandru Iliaș, c. 1616–1618; Petru Movilă, Sfaturi adresate lui Moise, fratele său, urcat pe tronul Moldovei în 1631, cuprinse în prefața Triodului ales, Kiev, 1631; Antim Ivireanul, Sfătuiri creștine politice către (…) domnul domn Ioan Ștefan Cantacuzino, București, 1715; Nicolae Mavrocordat, Sfătuirile (…) date fiului său domnului domn Constantin Nicolae voievod, mai înainte de a fi domn, în anul mântuirii 1725, Ceasornicul domnilor de Antonio de Guevara; Capetele atribuite lui Vasile I Macedoneanul ș.a.), afirmând structuri ale formelor puterii politice, în evoluția lor dinspre teocrație spre monarhie, dinspre cutume fixate consuetudinar spre norme juridice tributare unor fundamente erudite. A doua perspectivă se dezvoltă din ipostaza principelui ca autor, conturând portretul Rex prudens et sapiens și instaurând o monarhie culturală. Propunem evidențierea transformării formelor literaturii noastre vechi urmărind modul în care aceasta a ieșit de sub dominanta ei religioasă, a dat legitimitate culturală puterii politice, iar mai apoi s-a întrepătruns cu dominantele culturale contemporane. Este o probă a maturizării literaturii române vechi în consonanță cu cea europeană (v. cazul portughez ilustrat prin dinastia principilor de Avis: D. João I, D. Duarte și D. Pedro, cazul castilian prin Don Alfonso al X-lea, Don Sancho al IV-lea, Don Juan Manuel, cazul rus prin Andrei Kurbski, Antioh Cantemir ș.a., dar și cel francez prin Ludovic al IX-lea sau cel englez prin Henric al II-lea Plantagenetul ș.a.), căci conturarea idiosincretică a imaginarului politic a procurat motivaţii ce s-au transformat în temele majore ale literaturii noastre de până în Veacul de Mijloc. Ilustrative aici, în pondere diferită şi cu tematică distinctă, rămân operele unor autori precum: Dimitrie Cantemir, Nicolae Mavrocordat, Constantin Brâncoveanu fiul, Petru Cercel ș.a.

Având ca punct de plecare literatura principilor, invităm comunitatea academică la discuții și reflecții asupra modelelor civilizatoare, asupra imaginarului politic românesc în context european, asupra contribuției la crearea unei limbi de cultură capabilă să comunice realități complexe circumscrise unui îndreptar social ordonat de reguli şi ierarhii, de ceremonial şi conduită, de cutume şi inovaţii.

PARTICIPANȚI: prof. univ. dr. Emilio Blanco (Spania), dr. Stefan Lemny (Franța), acad. Michael Metzeltin (Austria), prof. univ. dr. Luisa Valmarin (Italia), dr. Cristina Vertan (Germania), acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. dr. Ștefan Afloroaie, m.c. al Academiei Române, prof. univ. dr. Silviu Angelescu, prof. univ. dr. Simona Antofi, conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, C.S. I Laura Bădescu, conf. univ. dr. Valy Ceia, C.S. I Lia Brad Chisacof, prof. univ. dr. Mianda Cioba, prof. univ. dr. Ioana Costa, prof. univ. dr. Bogdan Crețu, prof. univ. dr. Leonte Ivanov, conf. univ. dr. Laura Mesina, prof. univ. dr. Ileana Mihăilă, prof. dr. Mihai Moraru, conf. univ. dr. Florentina Nicolae, prof. univ. dr. Nicu Panea, prof. dr. Ioan Pânzaru, C.S. III dr. Oana Andreia Sâmbrian, prof. univ. dr. Elvira Sorohan, prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, lect. univ. dr. Laura Lazăr Zavăleanu

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgențiadeCarte, publicația on-line IQool.

Comunicat de presă MNLR

object(WP_Term)#13059 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }