1001 DE SEMNE. Suvenirul sau darul de vacanta, darul care nu se mai intoarce

  • Recomandă articolul
„Ce regula de drept si de interes face, in societatile trecute sau arhaice, ca darul primit sa fie inapoiat in mod obligatoriu? Ce forta exista in obiectul pe care il oferim, forta ce-l determina pe cel ce primeste sa intoarca la rindul sau darul?“ Aceasta este problema la care se refera Marcel Mauss in al sau Eseu despre dar si care se rezuma, simplificind un intreg complex de relationari, la o forma a „moralei contractuale“: in ce mod poate ramine dreptul real, pina in zilele noastre, legat de dreptul individual. Apoi, e vorba de legi ce au guvernat ideea de schimb si care dominau ideea de interes individual. Si contractul si schimbul sint avataruri ale pietei, iar notiunea de piata in societatile arhaice asa cum o descrie Marcel Mauss nu e legata de aparitia negustoriei si a banilor, deci nu este o forma economica, sau nu o forma economica in sens modern. Astazi, in societatea (ultra)moderna mai exista inca acea forma nealterata de economie si, totodata, reminiscente ale relatiilor de contract-schimb. Aceasta forma, inca, este darul. inca nu s-a intocmit o morfologie a darului, sau o taxinomie cuprinzatoare, sint putine si firave teoriile explicative. Exista, insa, o teologie a darului, […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }