1001 DE SEMNE. Viata ca o fictiune-surogat
- 29-03-2007
- Nr. 365
-
Ana-Maria POPESCU
- Rubrici
- 0 Comentarii
Cu siguranta deja toata lumea a auzit, mai multe sau mai putine, despre ceea ce se numeste Second life. Initiat ca un joc virtual, Second life propune si ofera o lume virtuala, dar nu una oarecare, ci o replica a vietii reale. Cum functioneaza? in spate, exista probabil un site – incerc sa explic in masura in care inteleg eu lucrurile si din perspectiva mea proprie si nu neaparat competenta „computeristic“ – in care orice om se poate inregistra, realcatuindu-si viata ca personaj 3D. Te reconstruiesti in intregime, iti refaci viata intr-o proiectie, unde toate visele se pot indeplini. O viata ideala, in fond. Eu as putea sa am bani, de exemplu, sa am o casa de moda pentru manechine mignone si sa pot, datorita citorva pixeli, sa schimb canonul de frumusete feminina; in Second life, bineinteles. Asa ca oamenii au inceput „sa (se) joace“. Au intrat si au ocupat Second life, construind-o in acelasi timp din mers. Pe ce anume au mizat initiatorii proiectului sint chestiuni nesofisticate si cit se poate de la indemina. Daca e sa le aduc usor in derizoriu, o explicatie ar fi ca, mai devreme sau mai tirziu, viata unui om e plina de frustrari […]