1944-1989. Evaluări din interior

Lavinia Betea Partea lor de adevăr Editura Compania, Seria „ClarObscur“, Bucureşti, 2008, 648 p.   Convorbirile Laviniei Betea, realizate după 1989, cu Alexandru Bîrlădeanu, Ion Gheorghe Maurer, Corneliu Mănescu, trei dintre cei aflaţi la vîrfurile puterii în România totalitaristă, optînd, înainte de oficializare, pentru „stînga fără totalitarism“, reprezintă o necesară analiză din interior a unei epoci în pericol de a fi percepută, azi, la nivelul clişeelor.   Nu s-a găsit formula cointeresării   Înainte de 1944, România era o societate burgheză slab dezvoltată, cu cîteva decenii în urma Ungariei şi Cehoslovaciei, beneficiare ale moştenirii Imperiului Austro-Ungar. 60% din populaţia ţării era analfabetă, o bună parte a populaţiei rurale trăia în condiţii mizerabile. România ieşea din război cu toate legăturile economice internaţionale distruse. Refacerea acestor legături, plasarea României într-un context economic internaţional au fost ţelurile în vederea cărora s-a acţionat. Reforma monetară din 1947, cu tot caracterul de clasă, recunoscut, a sistat procesul de degradare economică a ţării, care ducea la colaps. În România, imediat după război, a existat o etapă premergătoare, în care a continuat să funcţioneze economia de tip capitalist, statul încercînd să intervină tot mai mult, pe fundalul urmărilor războiului, al despăgubirilor plătite sovieticilor, al Sovromurilor, care transportau […]