25 de ani, 25 de minute, 25 de contribuţii

Memorabila carte a lui Walter Benjamin,Copilărie berlineză la 1900, apărută la Editura Humanitas în 2010, în traducerea lui Andrei Anastasescu, conţine unele dintre cele mai frumoase imagini ale primilor ani din viaţă care s-au scris vreodată. Evocarea unor fragmente de copilărie, fărîme de realitate, aşa cum au ajuns ele în prezentul autorului, trecutul cititorului de astăzi, Benjamin o face fără să adopte forma temporală a perfectului, observă filozoful Peter Szondi în prefaţa cărţii, ci apelînd la „viitorul trecutului – viitorul anterior – în întreaga sa natură paradoxală: faptul de a fi viitor şi totuşi trecut“. Benjamin scrie în miniatură despre amintiri aşezate în cotloane ale minţii sale, aducînd detalii fine la suprafaţă şi lăsînd, probabil, multe alte amintiri să nu ia forma unei scriituri.   De-a lungul celor două zile, 13 şi 14 decembrie, petrecute în spaţiul tranzit.ro din Bucureşti, într-un exerciţiu uneori ludic, alteori nostalgic, duios, lucid şi tăios (dar niciodată excelînd în vreuna dintre aceste direcţii) de reapropriere a celor 25 de ani de la momentul-zero, Revoluţia română şi căderea comunismului, una dintre impresiile cele mai puternice a fost aceea că fiecare dintre cei 25 de invitaţi, cu propriile lui amintiri, cu propria lui vîrstă şi experienţă de […]