65 de ani de la moartea lui Anton Golopenţia
Editorial din Observator Cultural Nr. 837
- 24-08-2016
- Nr. 837
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 1 Comentarii
Sociologul Anton Golopenţia a fost arestat şi a murit nevinovat, pe 9 septembrie 1951, victimă în „procesul Pătrăşcanu“. Sociolog din „scoala Gusti“, cu un strălucit doctorat obţinut în Germania, Anton Golopenţia a murit în inchisorile comuniste, sfîrşind ca „duşman al poporului“. Sanda Golopenţia, fiica sa, menţine trează memoria tatălui ei, reeditîndu-i cărţile, aducînd la lumină articole şi manuscrise grupate în multe volume – Opere complete, la Editura Enciclopedică, În 2001, a apărut un volum, Ultima carte, cu textul integral al declaraţiilor în anchete ale lui Anton Golopenţia aflate în arhivele SRI. Reluăm în fragment din interviul pe care Sanda Golopenţia l-a acordat revistei Observator cultural, publicat pe 23 iunie 2005. Ce vîrstă aveaţi cînd a murit tatăl dvs.? Tatăl meu a murit în 1951. Aveam 11 ani. Cum aţi aflat de moartea lui? Am aflat pe propria mea cale. Exact în ziua în care a murit, într-un mod foarte ciudat, mama şi un frate al tatei au decis să facă un transfer de paturi. Eu crescusem, l-au mutat pe fratele meu în patul meu şi pe mine în patul mamei. Eu m-am gîndit atunci că tatăl iese din viaţa noastră. Tatăl era absent de multă vreme. Ştiu că […]
….”….. Avea probleme pe care le cerceta cu mare pasiune, mai cu seamă în domeniul statisticii istorice a oraşelor româneşti….”…
Viciul cel mai grav al speciei umane este cruzimea (Michel de Montaigne-Paris, după uciderea luteranilor în noaptea Bartolome 23 August 1572).
Care sunt speranţele generaţiei sociologul Anton Golopenţia care nu vor muri? Ce este important azi pentru tinerii din orasele şi satele, care sunt problemele lor?
…” el a încercat să-şi imagineze ce va fi în România după comunism. Şi scrisese nişte sugestii despre trecerea de la comunism la o societate democratică…”…
Romania s-a decis 2007 pentru aderarea la UE şi la valorile civilizaţiei lumii libere.
S-a schimbat ceva după 1989? S-a realizat cîte ceva din hîrtiile „europene” semnate 2007? Ce a rămas de făcut? Cine explică azi tinerilor romăni ce s-a transformat 1989-2007-2016? Tinerii descifreaza democraţia romăneasca prin denumiri, cu cuvinte din sfera publică.
Patrimoniul cultural pluralist (Dr. Hildrun Glass, München/ Rumänien zwischen Wirtschaftsnationalismus und internationaler Einbindung: Aufstieg und Fall der Industriemagnaten Max Ausnit und Nicolae Malaxa (1918–1941) 10. Mai 2016, Mainz, Max Ausnit (1887–1957) und Nicolae Malaxa (1884–1965)-Romania între nationalism economic şi conectarea internatională- cazul Malaxa…/ Hildrun Glass documenteză in lucrarea de diplomă: ziarele din Banat şi Transilvania în perioada interbelică în limba germană) azi e descoperit de cetăţenii Romăniei cu o privire necenzurată.
Ce inseamnă sa fii tînăr romăn 2016 în democraţia romăneaca şi în viitor? Viziunea unui viitor? Cetăţenii se peocupă de situaţia lor economică, au încerdere în comunitatea lor, respectă legea uniunii europene de care fac parte. Familia, iubirea, religia sunt de domeniul privat, particular. Etosul muncii, respectul faţă de lege şi încrederea în societatea civică poate deveni mostenirea generaţiei sociologului Anton Golopenţia.
A fost odată…..
Observatorul cultural oferă tinerilor romăni o pluralitate de texte, idei, întrebări, face legatura între ieri, azi şi mîine într-un mod admirabil.
Vivat academia!