Alegeri la noi şi în Europa

  • Recomandă articolul
Mai întîi, merită onorată gazda. Dreapta politică conduce continentul, iar stînga şchioapătă, deşi recesiunea şi şomajul în creştere i-au fost aliaţi de conjunctură. Fie că sunt la putere sau în opoziţie, popularii, conservatorii şi creştin-democraţii din cele mai puternice şi populate state ale Uniunii – Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania şi Polonia – au triumfat în faţa socialiştilor sau au obţinut succese notabile. Aceasta pentru a nu mai pomeni de Ungaria, unde dreapta liberală a lui Viktor Orban a spulberat stînga. Cazul cel mai dramatic este cel al Marii Britanii, unde laburiştii la putere au ieşit abia pe locul al treilea, după conservatori şi eurofobii din Partidul pentru Independenţă, iar extremiştii naţionalişti au obţinut, în premieră, reprezentare în Parlamentul European. Scandalul deconturilor false şi declinul accentuat al economiei au ruinat moştenirea politică lăsată de Tony Blair şi gestionată de Gordon Brown, finanţistul şters şi lipsit de fler politic al cărui scaun se clatină. Aritmetica viitorului legislativ comunitar nu se schimbă fundamental. Grupul Popularilor Europeni rămîne cea mai puternică familie ideologică, urmat de socialiştii în derivă, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, aflaţi în scădere şi Verzii, care sînt în ascensiune. Nimeni nu deţine majoritatea, nimeni nu decide singur. Mutarea […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }